România continuă să se confrunte cu o criză energetică profundă, fiind nevoită să importe aproape 30% din energia necesară consumului intern. Dimineața zilei de astăzi, 21 ianuarie, a fost un nou episod critic pentru sistemul energetic național: la ora 8:00, producția internă abia reușea să acopere 70% din necesar, restul fiind acoperit prin importuri costisitoare.
Această situație aduce nu doar o creștere semnificativă a prețurilor pentru consumatori, ci și o expunere ridicată la vulnerabilitățile pieței externe. Specialiștii din domeniu trag un semnal de alarmă cu privire la lipsa unei strategii coerente pentru dezvoltarea capacităților interne de producție, în timp ce dependența de importuri riscă să transforme România într-un „consumator captiv” al energiei din afara granițelor.
Prețuri tot mai mari pentru o energie tot mai puțină
În contextul actual, prețurile energiei electrice au atins cote alarmante. Potrivit Cooperativei Europene ROenergie, piața intraday a înregistrat astăzi valori de peste 2 lei/kWh. „Dacă industria ar plăti prețul real, acesta ar depăși 4 lei/kWh. Este inadmisibil ca bugetul public să fie folosit pentru a subvenționa prețurile, fără a rezolva problema de fond – lipsa capacităților de producție”, a declarat Marius Pavelea, directorul cooperativei.
Plafonarea prețurilor la energie, adoptată ca măsură temporară pentru a proteja consumatorii, începe să-și arate limitele. Deși utilă pe termen scurt, această politică agravează pe termen lung criza din sectorul energetic, reducând interesul pentru investiții și modernizare.
Un sistem depășit și măsuri insuficiente
Problemele sectorului energetic românesc sunt agravate de o infrastructură învechită și de lipsa unor decizii strategice. În loc să stimuleze investițiile, autoritățile iau măsuri care par contraproductive. De exemplu, recent, Complexului Energetic Oltenia i s-a solicitat să reducă cheltuielile salariale cu 20%, deși unitatea joacă un rol esențial în acoperirea cererii interne.
„România are nevoie de energia produsă pe cărbune pentru a compensa lipsa altor capacități, iar reducerea cheltuielilor într-un moment de criză este paradoxală și riscantă”, a adăugat Pavelea.
Soluții pentru independența energetică
Pentru a ieși din această situație critică, experții propun un plan concret, axat pe dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. Printre soluțiile propuse se numără:
- Creșterea capacităților de producție: Investiții în energie regenerabilă, precum și modernizarea centralelor existente pe cărbune, gaz sau hidro.
- Management strategic: Elaborarea și implementarea unei strategii naționale care să prioritizeze independența energetică.
- Accesarea fondurilor europene: Implementarea unor proiecte energetice majore finanțate prin programe europene.
- Informarea consumatorilor: Campanii de educare privind economisirea energiei și sprijinirea prosumatorilor pentru a încuraja producția descentralizată.
Un apel urgent către autorități
Cooperativa Europeană ROenergie solicită autorităților o intervenție rapidă și fermă pentru a stabiliza sectorul energetic. „Nu putem continua să ne bazăm pe importuri, care cresc prețurile și expun țara la riscuri economice majore. Este nevoie de decizii curajoase și de investiții pe termen lung pentru a construi un sistem energetic sustenabil și sigur”, a concluzionat Pavelea.
Fără acțiuni urgente, România riscă să devină tot mai dependentă de energia importată, cu efecte grave asupra economiei și asupra populației. Criza actuală reprezintă un moment-cheie în care viitorul energetic al țării poate fi fie asigurat prin reforme, fie compromis prin inacțiune.
