Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra economiei României, contribuind la o scădere de 1,6 puncte procentuale a PIB-ului în anul 2022. În paralel, inflația ar fi crescut mai puțin cu 1 punct procentual dacă nu ar fi existat conflictul, potrivit unui studiu detaliat intitulat „Macroeconomic Consequences of the War in Ukraine on Central and Eastern European Economies: A SVAR Analysis”, publicat pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR). Studiul a fost realizat de economiștii Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
Efecte pe termen scurt și riscuri structurale
Analiza se concentrează pe impactul pe termen scurt al invaziei rusești, oferind o imagine detaliată a schimbărilor economice înregistrate în 2022. Autorii studiului subliniază că nu sunt trasate concluzii definitive cu privire la schimbările structurale pe termen lung pe care războiul le-ar fi putut aduce. Printre posibilele transformări structurale identificate se numără incertitudinea crescută legată de investițiile în țările din vecinătatea zonei de conflict și efectele prețurilor mai ridicate ale energiei asupra alocării resurselor economice.
Mai mult, războiul ar putea contribui la o înrăutățire a coeziunii sociale și la reorientarea fluxurilor comerciale, în condițiile în care relațiile economice cu Rusia sunt tot mai mult decuplate. Aceste schimbări ar putea adânci provocările legate de gestionarea datoriilor publice și de reducerea deficitelor bugetare în țările din regiune.
Oportunități economice și rolul fondurilor europene
Studiul nu ignoră însă nici posibilele oportunități generate de conflict. Printre acestea, se numără migrarea unor întreprinderi occidentale din Ucraina și Rusia către regiunea estică a Europei, inclusiv România. Acest flux de capital și activități economice ar putea stimula creșterea economică pe termen scurt, în ciuda constrângerilor bugetare care pot limita alocarea resurselor către sectoarele civile.
Totodată, creșterea investițiilor în sectorul apărării poate constitui o oportunitate economică importantă pentru regiunile din flancul estic, contribuind la stimularea economiei, chiar dacă impactul asupra altor sectoare rămâne incert. În acest context, un alt factor esențial pentru redresarea economică va fi absorția eficientă a fondurilor europene, în special prin intermediul programului „Next Generation EU”. Aceste fonduri pot sprijini investițiile în infrastructură, energie verde și digitalizare, consolidând astfel reziliența pe termen lung a economiei României.
Concluzii și provocări viitoare
În ansamblu, studiul sugerează că efectele războiului asupra economiilor din Europa Centrală și de Est sunt mai severe decât în cazul țărilor din Europa de Vest, datorită proximității geografice și a vulnerabilităților economice structurale. De asemenea, analizele arată că invazia rusă a avut un impact economic semnificativ asupra României, afectând puterea de cumpărare a gospodăriilor și competitivitatea întreprinderilor.
Guvernele au răspuns prin implementarea unor măsuri fiscale și prin majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale pentru a controla inflația. Însă, în fața crizelor multiple, presiunile economice asupra regiunii au rămas considerabile, iar redresarea nu va fi ușoară.
Deși viitorul rămâne incert, România și celelalte economii din Europa Centrală și de Est trebuie să își consolideze pozițiile economice, să își diversifice sursele de venit și să profite de oportunitățile emergente, în contextul unei lumi tot mai interconectate și aflate într-o continuă schimbare geopolitică.
