– interviu cu Dan Stoica, director general CJAS Bacău
În acest an se împlinesc 25 de ani de când Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-a desprins de Ministerul Sănătății, devenind instituție autonomă, cu finanțare proprie, iar prima ședință a Consiliului de Administrație a Casei de Asigurări de Sănătate Bacău a avut loc pe 22 decembrie 1999, dată la care Dan Stoica a fost ales vicepreședinte. În decursul anilor, Dan Stoica a ocupat mai multe poziții în această instituție, iar astăzi ne-a răzpuns la câteva întrebări despre sistemul de sănătate băcăuan.
-Pentru început am dori să ne spuneți despre începuturile din sistemul de asigurări de sănătate.
-Începuturile reformei în sistemul de sănătate din România și în sistemul de finanțare al medicilor de familie au fost făcute cu experimentul Mincu, practic din 1993, când, în câteva județe, medicii de familie au primit venituri în funcție de serviciile pe care le prestau pacienților înscriși pe liste. Toate statele din fostul bloc comunist au început reforma în aceeași perioadă, dar noi am ales atunci sistemul Bismark, sistemul german, în timp ce alții au preferat sistemul englez, dar din câte am înțeles, erau cam nemulțumiți. În cei 25 de ani, noi avem o adaptare a acestui sistem. Eu, înainte de a intra în acest sistem, m-am „școlit” și am fost să studiez cum funcționează sistemele de sănătate din Suedia, Austria, Franța… Evoluția noastră a fost constantă, și în creștere permanent. Dar, dacă ne uităm spre Europa, spunem că, da, nu avem media de finanțare pe cap de locuitor pe care o are Europa. Noi suntem la 850 de euro pe cap de locuitor în România față de peste 1500 cât e în Europa. Dar dacă ne uităm la evoluție, la nivelul României și al județului Bacău, din 2018 și până acum cheltuielile în euro s-au dublat. Este un lucru foarte bun. PIB-ul României crește, contribuția asiguraților la ANAF s-a dublat.
Cine contribuie financiar la dezvoltarea spitalelor
-Sunt folosiți eficient banii din sistem?
-Să ne uităm la județul Bacău. Vedem că la nivel național… unele spitale din județul Bacău sunt date ca exemplu de bună practică. Și Spitalul Buhuși, și Spitalul Moinești, Spitalul Onești evoluează foarte bine, și Spitalul Județean are o evoluție foarte bună. Și Spitalul Comănești… mergeți să vedeți cum arată după mulți ani de investiții. Noi lucrăm foarte bine cu toate spitalele și urmăresc evoluția lor și echilibrele financiare permanent. Dar meritul acesta nu este al Casei neapărat, care a adus bani. Meritul este și al autorităților locale. Când eram managerul Spitalului Județean, în 2007-2009, județul Bacău era pe locul 3 din țară, după București și Cluj, ca și contribuție a finanțării din partea Consiliului Județean. Puțini știu că Spitalul Județean este al cincilea din țară ca volum de activitate din România. Când eram la Spitalul Județean eram invidios pentru că Consiliul Județean investea mult în Spitalul Moinești. Pe atunci unitatea din Moinești era în pierdere, dar cu un management bun și finanțare de la consiliile local și județean, plus ajutorul de la Casă, el a devenit un spital drept model. Și managementul este foarte important. Și la Spitalul Buhuși, de câțiva ani este un management foarte bun și implicat, și Autoritatea Locală dar și Consiliul Județean au investit acolo. Așa am ajuns în situația când toate spitalele din județul Bacău sunt pe profit, în excedent, niciunul nu este în pierdere.
-Deci cum stăm din acest punct de vedere în acest an?
-Este prima dată în istoria Casei, anul acesta nu reușim să cheltuim tot ce avem, pentru sistemul sanitar spitalicesc. Deci, cu spitalele suntem în faza care suntem cu toate în profit. Evident că toată lumea o să se întrebe că dacă sunt bani, ce se face cu ei. Știți foarte bine că la sistemul spitalicesc, spitalizarea de zi este fără limită, deci nu mai este valoare de contract. Practic toți oamenii au acces la servicii medicale. Noi suntem județul cu cele mai multe spitale numeric raportate la numărul de locuitori, și paturi, din România, așa cum avem și multe paturi și furnizori privați de paturi de paliație. Aici suntem pe primul loc în țară – la numărul de paturi de paliație. Eu când am fost manager la Spitalul Județean, am fost al doilea spital public din țară care am înființat compartiment de paliație, după spitalul Pașcani. Acum avem aproape 300 de paturi de paliație.
Avem dublu numărului de aparate RMN față de media europeană
-Ce putem spune de serviciile de înaltă performanță?
-Încă din 2014, noi, împreună cu Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate, am avut o politică de a aduce accesul mai facil la servicii de înaltă performanță pentru pacienții noștri. Servicii de înaltă performanță înseamnă CT și RMN. În ultiimi 10 ani am mărit bugetul de peste zece ori și am ajuns la faza în care nu mai există liste de așteptare. Astăzi, în județul Bacău, avem dublu RMN-uri la 100.000 de locuitori decât norma europeană, dublu față de media din România și dublu față de Iași. Avem 1,8 RMN-uri la suta de mii de locuitori, față de Olanda -0,8 și Marea Britanie tot cu 0,8, în timp ce media europeană este de 0,9.
-Se vorbește tot mai mult în ultima perioadă de privatizarea sistemului de asigurări din România…
-Doamne ferește. Dacă te uiți la sistemul privat din Olanda… acolo există doar privat. Acolo sunt 0,8 RMN-uri la suta de mii de locuitori. Nu ajungi la RMN decât foarte rar. În Olanda dacă te duci în UPU pe picioarele tale nu te primește. Nu este în România momentul de asigurări private de sănătate. Este momentul de asigurări mixt, adică partea de servicii care nu o poate asigura sistemul public să le poți face printr-un card privat. Și există la acest moment așa ceva, dar ele trebuie dezvoltate.
Mai avem 236 de medici de familie. Dintre aceștia, 72 au vârsta peste 65 de ani
-Cum va fi bugetul pentru 2025?
-Bugetul proiectat de noi pentru anul viitor este evident un pic mai mare față de cel pe care îl executăm în anul acesta și vom continua același tip de politici, în sensul de a reuși să avem sistemele de servicii medicale – medicina de familie, medicina de laborator, paraclinic, îngrijiri la domiciliu; să fie echilibrate financiar și cumpăram maximum de servicii posibile de făcut. Dacă ne uităm la medicina de familie… în acest caz, în ultimii patru ani s-a dublat bugetul. Din păcate, criza în acest domeniu nu ține de noi, de CAS. Datele care sunt la nivel național și la Colegiul Medicilor trebuie să creeze politici care să preîntâmpine o criză viitoare. Adică. Acum 20 de ani erau 315 de medici de familie în contract cu Casa. Acum mai sunt 236. Foarte mulți au ieșit la pensie și nu mai vin medici de familie tineri în județul Bacău. Dintre cei care activează acum, 72 de medici sunt peste vârsta de 65 de ani iar 11 sunt peste 70 de ani.
-Și nu în ultimul rând, să vorbim puțin și de malpraxis.
-Sistemul, oriunde în lume, impune ca furnizorul să aibă asigurare de malpraxis. Adică, medicul chirurg se asigură până la 150.000 de euro, medicii din sfera serviciilor medicale până la 100.000 și tot așa. Spitalul Județean, de exemplu, s-a asigurat cu o poliță de până la 500.000 de euro, ceva în genul ăsta. Nu este important la cât mă asigur. Important este dacă vreo poliță de tipul ăsta, vreodată a fost executată și plătită în situația unei reclamații de malpraxis de către asigurator. Lucru care nu s-a întâmplat. O singură dat s-a plătit atunci cu cazul doctorului Ciomu și atunci din cauza presiunii făcute de media și de Oprescu, dacă vă amintiți. Noi obligăm furnizorii să se asigure… S-au strâns sume colosale de-a lungul timpului, și de la medici, de la asistente, de la cei din laboratoare, etc. Sunt reclamații de malpraxis în fiecare săptămână în România. Ați auzit cineva să plătească vreodată o poliță? Nu… Pentru că nu e bine pus la punct acest compartiment.
-Pentru că Deșteptarea se află la ceas aniversar, vrem să vă întrebăm care a fost relația dumneavoastră de-a lungul timpului cu publicația noastră.
-Dacă vă uitați așa în istoricul Deșteptării, cred că sunt pe primul loc la declarații și intervenții, având în vedere că sunt printre cei mai vechi oameni din sistemele de management. Relația mea cu ziarul Deșteptarea a fost, în toți acești ani foarte bună și ziariștii cu care am lucrat de-a lungul acestei perioade, păstrăm și acum legătura, chiar dacă acum nu mai sunt la voi și au alte slujbe prin altă parte. Schimbăm mesaje și ne aducem aminte. Mă bucur, totodată, că suntem și în perioada sărbătorilor, așa că vă urez să aveți viață lungă vouă și tuturor cititorilor ziarului Deșteptarea!
Florin Ștefănescu
