Într-o mișcare care ar putea afecta semnificativ piața energetică europeană, Partidul Laburist din Norvegia a propus în platforma sa electorală din 2025 limitarea exporturilor de energie către Danemarca, până în 2026. Potrivit unei relatări Bloomberg, această decizie vine pe fondul creșterii dramatice a prețurilor la energie din Europa, care au atins niveluri record în ultimele zile.
La Oslo, prețurile la electricitate au ajuns, joia trecută, la cel mai înalt nivel din decembrie 2022, dar au scăzut cu 65% vineri, provocând confuzie în rândul cetățenilor. Deputata Ingvild Kjerkol a subliniat că, deși Norvegia dispune de o cantitate mare de energie hidroenergetică, prețurile rămân ridicate. „Este foarte greu să le explici oamenilor din Norvegia de ce o țară cu un surplus atât de mare de energie are asemenea prețuri la electricitate”, a declarat Kjerkol.
Acestă poziție se aliniază cu strategia Partidului Laburist și a coaliției de guvernare, care au susținut deja reducerea exporturilor în timpul crizei energetice recente. Cu toate acestea, Norvegia, deși nu este membră a Uniunii Europene, face parte din piața energetică unică europeană, unde limitările pe termen lung ale exporturilor sunt interzise.
Norvegia, care este principalul furnizor de gaze naturale pentru Uniunea Europeană, acoperind o treime din necesarul blocului european, se află acum într-o poziție delicată. Deși beneficiază de resurse hidroenergetice abundente, integrarea tot mai strânsă în piața energetică europeană a adus volatilitate prețurilor, afectând atât consumatorii norvegieni, cât și cei din restul Europei.
Analistul Bjorn Inge Vik explică recenta creștere a prețurilor printr-o combinație de factori meteorologici și scăderea producției de energie eoliană. „A fost frig și nu a bătut aproape deloc vântul, ceea ce a dus la o scădere a producției de energie eoliană și a crescut presiunea asupra rezervei de gaz a Europei, afectând și prețurile la electricitate”, a spus Vik.
Cu 17 cabluri internaționale de transfer, Norvegia rămâne conectată la rețeaua de comerț internațional cu energie, inclusiv cu Suedia, Danemarca, Germania, Olanda și Marea Britanie. Anul trecut, Norvegia a refuzat propunerea Marii Britanii de a construi un al doilea cablu submarin, preferând să își păstreze producția pentru consumul propriu. Deși exporturile de energie către Marea Britanie au suferit fluctuații, acestea rămân esențiale pentru aprovizionarea regiunii.
În acest context, unii lideri ai industriei energetice avertizează că limitarea exporturilor ar putea crea probleme de furnizare pe termen lung. Bard Standal, șef-adjunct al lobby-ului de energie regenerabilă Fornybar Norge, a conchis că, în ciuda provocărilor, este esențial ca Norvegia să coopereze cu țările vecine pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung: „În următorii câțiva ani, este posibil ca prețurile reduse la energie și securitatea energetică să fie asigurate prin cooperarea cu aceste țări”, a declarat Standal.
Astfel, Norvegia se confruntă cu o dilemă complexă între protejarea intereselor interne și menținerea unui rol crucial în piața energetică europeană. Deciziile politice din perioada premergătoare alegerilor din 2025 ar putea avea un impact semnificativ asupra echilibrului energetic din întreaga regiune.
