Sfântul Spiridon al Trimitundei a trăit în secolul al IV-lea și este cunoscut pentru viața sa dedicată credinței și misiunii creștine. Conform site-ului crestinortodox.ro, s-a născut în jurul anului 270, în localitatea Aski din Cipru, și inițial a fost pastor de oi. După moartea soției sale, a ales să ducă o viață ascetică, dedicându-se slujirii lui Dumnezeu. Ulterior, a devenit episcop al Trimitundei, o cetate aflată în apropierea orașului Pafos.
Sfântul Spiridon a participat la primul sinod ecumenic de la Niceea, în anul 325, unde a avut un rol important în apărarea ortodoxiei împotriva ereziilor vremii. A trecut la cele veșnice pe 12 decembrie 348, în Cipru, la vârsta de 78 de ani. Moaștele sale au rămas în Cipru până în secolul al VII-lea, când, din cauza invaziilor arabe, au fost mutate la Constantinopol, într-o biserică aflată lângă Sfânta Sofia. După cucerirea orașului de către turci, sfintele moaște au fost duse în insula Corfu (Kerkyra), unde se află și astăzi.
Un obicei special legat de Sfântul Spiridon este schimbarea papucilor săi în fiecare an, pe 12 decembrie. Se spune că aceștia se tocesc din cauza drumurilor pe care le parcurge spre a vesti vestea lui Hristos în întreaga lume, iar din această pricină Sfântul este cunoscut și sub numele de „sfântul călător”. Mărturiile unor clerici spun că, de multe ori, trupul sfântului nu se află în raclă, iar atunci când revine, este cald și prăfuit, ceea ce ar sugera faptul că Sfântul Spiridon este văzut călătorind din loc în loc, spre a răspunde nevoilor celor care îl cheamă.
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Spiridon pe 12 decembrie, însă locuitorii din Corfu îi aduc cinstire deosebită de patru ori pe an: pe 11 august, pentru a aduce mulțumire pentru rugăciunile sale care au oprit invazia otomană pe insula Corfu, în sâmbăta lui Lazăr, când a salvat corfioții de foamete, în Duminica Floriilor, pentru vindecarea celor bolnavi, și în prima duminică din luna noiembrie, când sfântul vindecă bolile grele ale celor suferinzi.
Astfel, Sfântul Spiridon rămâne o figură deosebită, nu doar pentru viața sa de dedicare față de Dumnezeu, ci și pentru minunile și semnele pe care le-a săvârșit și le continuă să le săvârșească până astăzi.
