După cinci ani de muncă neîntreruptă, catedrala Notre Dame, simbolul gotic al Parisului și „altarul național” al Franței, s-a redeschis oficial sâmbătă, 7 decembrie 2024. Într-un amestec de solemnitate religioasă, fast cultural și simbolistică politică, evenimentul a marcat finalul unei etape cruciale în reconstrucția edificiului devastat de incendiul din 15-16 aprilie 2019.
În acea noapte fatidică, întreaga lume a privit șocată cum flăcările mistuiau acoperișul secular al catedralei. Turla s-a prăbușit, iar structura interioară a suferit avarii considerabile. Însă, așa cum arhitecta germană Barbara Schock-Werner spunea atunci, „un miracol a salvat Notre Dame”. Deși primejdioasă, intervenția pompierilor a reușit să protejeze elementele esențiale ale catedralei, inclusiv celebra statuie a Madonei gotice.
Promisiunea lui Macron: o misiune îndeplinită
La doar câteva ore după tragedie, președintele Emmanuel Macron promitea reconstrucția Notre Dame „mai frumoasă decât înainte” în doar cinci ani. Declarația părea ambițioasă, însă astăzi, catedrala strălucește din nou pe malurile Senei. Întreaga restaurare a fost coordonată cu precizie militară, fiind mobilizate aproximativ 250 de companii, meșteșugari și ateliere de restaurare.
Costurile s-au ridicat la 700 de milioane de euro, susținute în mare parte de donațiile colectate în urma unei campanii fără precedent, care a strâns 840 de milioane de euro.
O redeschidere grandioasă
Ceremonia oficială de redeschidere a avut loc în prezența președintelui Emmanuel Macron, a arhiepiscopului Parisului, monseniorul Laurent Ulrich, și a unor invitați de seamă, printre care șefi de stat și personalități internaționale. La ora 19:40, ușile catedralei au fost deschise solemn de Macron și arhiepiscop, moment urmat de o festivitate dedicată inaugurării orgii restaurate.
O transformare impresionantă
Vizitatorii care pășesc acum în Notre Dame vor descoperi o biserică renăscută. Pereții, odinioară înnegriți de funingine, au fost curățați și restaurați, iar lumina pătrunde mai puternic prin vitraliile impecabile. Cele 2300 de statui, 8000 de țevi ale orgii și nenumăratele fresce sunt acum într-o stare strălucitoare. Aproximativ 1500 de scaune noi au fost instalate, în timp ce structura din lemn de stejar a acoperișului a fost refăcută cu materiale tradiționale.
Deși restaurarea a fost un succes, experții avertizează că graba a impus unele compromisuri. „Clădirea este încă prea umedă”, a declarat Barbara Schock-Werner, explicând că lemnul de stejar proaspăt folosit nu a avut suficient timp pentru uscare.
Notre Dame: un simbol al unității naționale
Într-o Franță marcată de provocări politice și sociale, reușita restaurării Notre Dame reprezintă un moment de unitate și mândrie națională. Președintele Macron a descris-o drept „un succes francez”, o demonstrație a devotamentului și priceperii francezilor în fața adversității.
Evenimentul de redeschidere a adunat aproximativ 3000 de invitați, printre care președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele ales al SUA, Donald Trump. Atmosfera a fost întărită de măsuri de securitate stricte, cu peste 6000 de agenți desfășurați în capitala franceză.
Viitorul Notre Dame
Deși redeschiderea reprezintă o realizare monumentală, lucrările nu sunt complet finalizate. Restaurarea absidei și a contraforturilor va continua în următorii trei ani, folosind fondurile rămase din donații.
În plus, autoritățile franceze dezbat modalitățile de gestionare a fluxului uriaș de vizitatori. Ministrul Culturii, Rachida Dati, a propus introducerea unei taxe de intrare, măsură respinsă momentan de Biserica Catolică.
Pentru acum, însă, Notre Dame rămâne o mărturie vie a rezilienței, a credinței și a pasiunii francezilor pentru moștenirea lor istorică. După cinci ani de suferință și eforturi neîncetate, catedrala a redevenit inima spirituală și culturală a Parisului.
