Alegerile recente din Georgia au adus din nou această mică națiune caucaziană în prim-planul dezbaterilor internaționale. Partidul de guvernământ, care a câștigat scrutinul, este contestat vehement atât intern, cât și pe plan extern, în ciuda concluziilor favorabile ale observatorilor internaționali. În timp ce Uniunea Europeană și Statele Unite cer repetarea alegerilor, invocând fraude nesusținute de dovezi concrete, protestele de stradă aduc un nou val de instabilitate. Întrebarea centrală rămâne: de ce ar fi atât de importantă Georgia pentru Occident?
Alegerile din Georgia au fost monitorizate de organizații internaționale, care au raportat nereguli minore, mai puțin grave decât cele observate recent în alte țări, precum Republica Moldova. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor din Georgia a fost contestat de Parlamentul European, în timp ce scrutinuri similare din alte state, convenabile intereselor occidentale, au fost declarate legitime.
Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, o figură controversată din cauza cetățeniei sale franceze, a declarat că nu va renunța la mandatul său, invocând apărarea democrației. Această poziție se aliniază retoricii occidentale, dar pare să alimenteze polarizarea politică internă. Urmează și alegeri prezidențiale, care vor intensifica competiția pentru putere și presiunea din partea comunității internaționale.
Georgia, ca stat mic și vulnerabil, devine un pion în jocurile geopolitice ale marilor puteri. Occidentul o împinge să adopte o poziție mai fermă împotriva Rusiei, inclusiv printr-o posibilă implicare militară. Această strategie are scopul de a slăbi presiunea pe frontul ucrainean, dar ignoră realitatea că Georgia ar rezista doar câteva zile într-un conflict direct cu Rusia, așa cum s-a demonstrat în războiul din 2008.
Un alt punct de tensiune îl reprezintă inițiativa partidului de guvernământ de a reglementa activitatea ONG-urilor, acuzate că influențează politica internă în favoarea intereselor externe. Această măsură, considerată un atac asupra „societății civile”, a fost primită cu ostilitate de democrațiile occidentale, care văd ONG-urile ca un instrument de promovare a valorilor lor. Pentru guvernul georgian, însă, această inițiativă reprezintă o încercare de a-și reafirma suveranitatea într-un context de presiuni externe intense.
Scenele de violență de la Tbilisi au fost rapid condamnate de liderii occidentali, care cer autorităților georgiene să manifeste reținere. Această atitudine contrastează puternic cu reacția la protestele „vestelor galbene” din Franța, unde forțele de ordine au utilizat metode dure fără a primi aceeași critică vehementă.
Georgia, deși o țară mică, ocupă o poziție strategică în regiunea Caucazului, făcând-o atractivă pentru Occident ca parte a eforturilor de a izola Rusia. Alegerile și agitația politică din această țară reflectă mai puțin o luptă autentică pentru democrație și mai mult un conflict între marile puteri. În acest context, stabilitatea internă a Georgiei devine secundară față de interesele geopolitice. Rămâne de văzut dacă această țară va reuși să-și păstreze independența decizională sau va continua să fie prinsă în mijlocul unui joc geopolitic care îi depășește capacitățile.
