În urma centralizării proceselor verbale din toate cele 20.059 secții de votare (100%), Partidul Social Democrat (PSD) se află pe primul loc în preferințele electoratului pentru Senat, cu un procent de 22,30% din voturi, conform datelor oficiale publicate luni pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP).
Pe locul al doilea în clasament se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a obținut 18,30% din voturile valabil exprimate. Partidul Național Liberal (PNL) urmează pe locul al treilea cu 14,28% din opțiunile alegătorilor.
Pe măsură ce procesul electoral s-a încheiat, alte partide din spectrul politic au înregistrat procente semnificative, în ordinea descrescătoare a rezultatelor: Uniunea Salvați România (USR) cu 12,26%, Partidul SOS România cu 7,76%, și Partidul Oamenilor Tineri cu 6,39%. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) se află la un nivel similar, cu 6,38% din voturi.
Partidele mai mici continuă să atragă un număr semnificativ de alegători, dar nu suficient pentru a obține un loc important în topul preferințelor. Astfel, formațiunea Sănătate Educație Natură Sustenabilitate SENS a obținut 2,84%, iar Forța Dreptei a primit 1,88%.
De asemenea, Partidul Social Democrat se află pe primul loc și în preferințele electoratului pentru Camera Deputaților, cu 21,96% din voturi, conform aceleași centralizări a proceselor verbale. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ocupă din nou locul al doilea, cu 18,01%, iar Partidul Național Liberal (PNL) se află pe locul al treilea cu 13,20%.
În continuare, în ordinea procentuală, pe locurile următoare se află: Uniunea Salvați România (USR) cu 12,40%, Partidul SOS România cu 7,36%, și Partidul Oamenilor Tineri cu 6,46%. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) urmează cu 6,34%. Partidele mici continuă să influențeze, cu Sănătate Educație Natură Sustenabilitate SENS obținând 2,99%, iar Forța Dreptei înregistrând 2,05%.
Aceste rezultate subliniază o diversificare a opțiunilor politice, cu o competiție strânsă între partidele mari și micile formațiuni politice care continuă să influențeze peisajul politic românesc. Se preconizează că aceste cifre vor avea un impact semnificativ în viitoarele decizii politice și în strategia partidelor pentru următoarele runde electorale.
