În urmă cu 50 de ani, în ediția din 2 noiembrie 1974 a ziarului Steagul Roșu din Bacău, era publicat noul program de iarnă al curselor TAROM. Dincolo de importanța orarului, un detaliu remarcabil atrage atenția: în acea perioadă existau două curse zilnice între București și Bacău, demonstrând o conexiune aeriană intens utilizată între cele două orașe.
Noul orar TAROM în 1974
Conform articolului, programul de iarnă al zborurilor TAROM era valabil între 1 noiembrie 1974 și 31 martie 1975. Zborurile pe ruta București–Bacău–Suceava erau deservite de avioane AN-24, considerate moderne pentru acea vreme, cu un confort îmbunătățit și sisteme de presurizare care eliminau disconfortul provocat de diferențele de presiune atmosferică.
Programul zilnic:
- Dimineața:
- Plecare din București: 07:40
- Sosire la Bacău: 08:25
- Decolare spre Suceava: 08:55
- Sosire la Suceava: 09:15
- Întoarcere spre Bacău: 09:45
- Plecare din Bacău spre București: 10:35
- Sosire în Capitală: 11:20
- După-amiaza:
- Plecare din București: 14:40
- Sosire la Bacău: 15:30
- Decolare spre Suceava: 16:00
- Întoarcere din Suceava: 16:50
- Plecare din Bacău spre București: 17:30
- Sosire la București: 18:30
Un aspect interesant este durata zborului: distanța dintre Bacău și București era parcursă în doar 38 de minute.
Confortul zborurilor și avioanele AN-24
Avioanele AN-24 erau descrise ca fiind spațioase și dotate cu echipamente moderne. Spațiul destinat călătorilor era presurizat, eliminând senzațiile neplăcute resimțite în alte tipuri de aeronave. Aceste detalii subliniază eforturile TAROM de a îmbunătăți experiența pasagerilor, într-o perioadă în care transportul aerian câștiga tot mai mult teren.
Reflecții asupra trecutului
Faptul că în 1974 existau două zboruri zilnice pe această rută demonstrează cererea ridicată pentru transportul aerian între București și Bacău, un centru industrial și cultural important al Moldovei. Comparând cu zilele noastre, unde cursele aeriene directe între aceste orașe sunt mult mai rare, rețeaua TAROM de atunci oferă o perspectivă asupra priorităților și mobilității din acea epocă.
Acest articol din Steagul Roșu este o amintire prețioasă a unei perioade în care transportul aerian era un simbol al modernității și al progresului. În plus, ne arată cât de bine conectată era România prin intermediul curselor interne, într-un timp când viteza și eficiența zborurilor deveneau priorități.
