Sunt încă mulți cei care își amintesc, unii cu drag, alții mai puțin drag, de personajele Mihai, Ionică, Dana, Geta, etc, din filmele Liceenii. Dacă le revezi acum, pentru unii sunt amintiri, iar pentru generația mai tânără sunt povești de adormit copiii de grădiniță. Ce e cert, e că în urmă cu aproape 40 de ani lucrurile erau cu totul altfel. Chiar și în filmele Liceenii viața părea mult mai bună pentru elevii de la internat, cum se numea pe atunci. În realitate, într-un cămin de liceeni viața nu era chiar atât de simplă. Mai ales în internatele de băieți unde se întâmplau tot felul de „năzdrăvănii”. De la uns cu pastă de dinți noaptea, până la cusutul pijamalei de lenjerie când dormi, de la înviorarea de dimineață afară – mai ales iarna, la procurarea unei porții de mâncare în plus la cantină. Iar legendele sunt multe. Dar, astăzi nu facem turism temporal, ci vrem să facem o radiografie a vieții de elev căminist în urbea lui Bacovia.
Multă lume povestește, de bine, de condițiile din cadrul Căminului pentru elevi de la Colegiul de Telecomunicații „N.V. Karpen”, unul din liceele cu cei mai mulți elevi din Bacău. Așa că am făcut o vizită la „Karpen” unde am stat de vorbă cu mai multă lume.
Înainte de intrare, privirea îmi este atrasă de treptele viu colorate și textele de pe ele: „Zâmbește – Poți face orice, doar crede în tine…”. Cum deschizi ușa, miroase a … curățenie și prima senzație este că ai intrat într-un spital clasic. Însă culorile, tablourile, zumzetul pașilor de domnișoară pe holurile imense, mașinile de spălat ce se aud dansând în tandem iar în fundal, trecând pe lângă uși sunetele melodioase ale câte unui televizor, îți risipesc imediat gândul.
Prima intrare, la doamna pedagog… Îmi atrage atenția un perete plin de monitoare cu camere de luat vederi. Totul este sub control. Interesant. Și în ziua de azi, se pleacă în oraș tot cu bilet de voie. Se pleacă pentru cumpărături, la tuns, la un cabinet medical, la pregătire sau chiar la plimbare. La Căminul de elevi de la „Karpen” sunt patru pedagogi, iar de data aceasta am stat de vorbă cu Daniela Pleșcan care este pedagog aici de 17 ani:
„Copiilor le place aici pentru că au tot confortul. Sunt camere cu câte 4, 5 sau 6 elevi. Sunt unii dintre ei care se cunosc, sunt prieteni, verișori, și preferă să stea împreună. În momentul de față avem 237 de elevi, și nu sunt toți ai noștri. Sunt și de la „Alecsandri”, de la „Apostu”, de la „Anghel Saligny” sau „Antipa” și chiar de la Universitatea „Bacovia” și din alte părți. Am schimbat multe generații de când sunt aici și clar sunt diferențe. Cei de acum sunt mai…deștepți, mai introvertiți, la fel de creativi dar..digital. Nu se exteriorizează. Cei mai de dinainte erau mai obraznici, dar erau mai inventivi și făceau mai multe năzbâtii. În weekend cei mai mulți pleacă acasă. Sunt câțiva copii din Republica Moldova și mai sunt unii care lucrează și rămân și în weekend în cămin.”
Doamna pedagog se oferă să ne facă un tur, să ne arate camerele, locurile în care sunt spălătoriile cu mașini automate de spălat și uscător pe fiecare etaj și chiar sală de izolare, pentru cazuri în care se îmbolnăvește vreun elev. Între timp ne intersectăm cu Alexandru Ionuț Munteanu, elev în clasa a XII-a G, care de loc este din Răcăciuni:
„Eu locuiesc în cămin din clasa a X-a și sunt foarte mulțumit de condiții. Mâncarea este foarte bună la cantină. În timpul liber cânt la saxofon. De altfel, fac parte dintr-o formație. Mai repet și în cămin dar nu deranjez pe nimeni. În rest, învăț în sala de meditații, pentru că anul ăsta am examen de bac. Oricum, sunt încântat de viața la cămin și recomand elevilor din mediul rural să vină aici”.
Alexandru a șters-o în treaba lui iar noi am continuat cu vizita în cămin. Ciocănim la ușa cu număru 117. După ce primim acceptul intrăm în cameră unde o găsim pe Andreea Iscu. Andreea este din comuna Poduri, este în clasa a XI-a la „Arte” și locuiește în cămin la „Karpen” din februarie a.c.
„Înainte am stat în cămin la „Alecsandri”, dar cum acolo totul este în reabilitări, am venit aici. Aici mă simt foarte bine. Am toate condițiile de acasă și nu îmi lipsește nimic. Doar familia. Am și libertate, totul este ok. Eu studiez canto-tradițional și mai fac repetiții și în cămin, dar colegilor le place. Nu deranjez pe nimeni. În rest învățăm, totul e foarte bine și recomand tuturor. Chiar am adus o colegă aici. Ea e din Comănești și e și ea foarte mulțumită.”
Discuția a continuat pe alt făgaș urmată de o ședință foto. Între timp Andreea a subliniat și alte motive pentru care e încântată să locuiască în cămin la „Karpen”: „Pentru că avem apă rece, apă caldă non-stop chiar și când în Bacău e oprită. Liceul „Karpen” are forajul lui. Căminul ăsta e de nelăsat. Liniște, curățenie, produse de igienă oferite gratuit, internet și apă permanent, mâncare bună la cantină. Singurul incovenient este că sunt un pic departe de liceul meu. Atât.”
„Eu sunt din satul Slobozia, comuna Stănișești și ăsta este al cincilea an de când stau în cămin, pentru că eu întâi am făcut profesionala, am terminat și apoi m-am înscris la liceu. M-am obișnuit aici, iar când plec în vacanță simt lipsa căminului. Sunt foarte mulțumit, condițiile sunt foarte bune. Noi stăm șase în cameră, toți la liceu în an terminal și ne pregătim pentru bacalaureat. Eu în timpul liber…lucrez. Lucrez în domeniu HoReCa, mai exact la o pizzerie. În cămin avem tot felul de activități. Chiar de curând am avut Balul Toamnei și a fost super și urmează să facem activități specifice Crăciunului.”
Petrișor Bîrgăoanu, elev
În drum spre ieșire am cunoscut-o în mare viteză și pe Rita Baciu, elevă în clasa a XII-a B. Spun în mare viteză pentru că pleca într-un proiect Erasmus, dar tare și-a dorit să ne spună și punctul ei de vedere. Așa că de pe drum ne-a scris:
„Căminul „Karpen” pune la dispoziția căminiștilor mai multe opțiuni pentru a se relaxa precum sală de fitness, teren de sport, iar apoi au posibilitatea să facă ce doresc în camera lor până când încep orele de meditație. Eu, spre exemplu, prefer să citesc în cameră, să mă odihnesc. Căminul este printre cele mai bune din orașul Bacău, el oferind cele mai bune condiții în comparație cu celelalte. Am fost cazată și la alte camine în cadrul unor excursii și am reușit să fac o comparație. Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai avantajoase aspecte este baia privată. Sunt oferite și produse de igienizare pentru ca totul să fie îngrijit. Camera mai are și frigider și televizor modern. Totodată, există și o cameră unde căminiștii își pot spăla, usca și călca hainele. De asemenea, fiecare persoană trebuie să facă la rândul ei curățenie în toată camera: măturat, dat cu mopul și așa mai departe. Sincer, sunt o mare adeptă a ordinii și lucrul ăsta este întâlnit în cămin. Există ore fixe și un program fix pentru fiecare lucru. O zi din viața mea la cămin sună cam așa: mă trezesc, îmi fac rutina de dimineață și curățenie în cameră. Împreună cu colegele mele de cameră merg la micul dejun iar apoi direct la școală. După ore servesc prânzul și merg în camera mea. Aici fie mă odihnesc putin, fie socializez cu fetele. De la ora 16.00 încep să îmi fac temele și să învăț. După cină rămân afară cu prietenii pana la ora 20.00 când merg în cameră, fac curățenie și mă pregătesc pentru culcare.”
Și evident nu am putut rata o vizită la cantină, acolo unde un miros de îți lasă gura apă, în cel mai plăcut mod, pur și simplu te ademenește. Am remarcat curățenia de aici dar și viteza cu care doamnele se mișcau pentru ca totul să fie ca la carte!
Iar înainte de plecare, am poposit la domnul director, prof. Remus Cazacu, să ne împărtășească și dumnealui câte ceva despre școala pe care o conduce și în mod special despre Căminul Karpen:
„Ținând cont și de faptul că o bună parte a elevilor școlarizați la noi provin din mediul rural, ne-am gândit că această facilitate numită cămin, alături de cantină, poate constitui un sprijin pentru mulți copii de la sate care nu pot face naveta din cauza distanțelor mari. Ne-am gândit ca și aceste componente să fie modernizate și în pas cu vremurile. În acest sens, anul trecut am fost beneficiarii unui Proiect Operațional Regional, al Primăriei Bacău, cu o finanțare de 2,8 milioane de euro și care a constat în eficientizarea energetică atât a căminului dar și a clădirii principale a școlii. S-a făcut termoizolarea pereților, a tavanului, realizarea unei șarpante, alături de lucrările care s-au făcut la instalațiile termice: dotarea cu panouri solare de preîncălzire a apei calde. Condițiile în cămin sunt moderne și îi atrag pe copii. Au fost făcute și dotări cu mobilier nou și cu alte lucruri care să le ușureze viața. În fiecare cameră există uscător de păr, au mașini de spălat pe fiecare etaj, fier de călcat, avem internet, televizoare, ș.a.m.d. Iar căminul este autorizat inclusiv din punct de vedere ISU.”
Sigur, directorul Cazacu a făcut o prezentare și a lucrurilor ce urmează să se întâmple, planuri mari și frumoase, dar despre care vom vorbi într-o ediție viitoare.
Concluzionând, viața elevilor căminiști, cel puțin la „Karpen”, în anul 2024 este una cât se poate de bună, în condiții foarte bune.
