„În zilele acelea, după acea nenorocire, soarele se va întuneca, iar luna nu-şi va mai da strălucirea ei; stelele vor cădea de pe cer, iar puterile cerului se vor zgudui” (Mc 13,24-25).
„Nenorocirea” despre care vorbește Isus în această duminică se referă la o mare persecuție asupra Bisericii și asupra celor care cred, persecuție ce va avea loc înainte de a doua venire a lui Cristos, după cum ne învață și Catehismul Bisericii Catolice (nr. 675).
Când va fi această „încercare finală”? Nu putem aplica profeția lui Isus și învățătura Catehismului la un anumit moment al istoriei, însă credem că această încercare va avea loc, chiar dacă nu știm cum și când. Poate a avut loc deja sau urmează să se întâmple. Numai Dumnezeu poate interpreta corect aceste cuvinte profetice.
Însă, privind într-o altă perspectivă, încercarea finală și „nenorocirea” poate avea loc în viețile noastre în diferite feluri. Dacă ne dedicăm slujirii lui Dumnezeu, cu siguranță credința noastră va fi pusă la încercare și vom fi persecutați într-un fel sau altul. Dar acest lucru nu trebuie să ne sperie. Isus a rostit această profeție pentru a ne pregăti și pentru a ne ajuta să rezistăm tutror încercărilor pe care le vom experimenta de-a lungul vieții. Cuvintele lui au menirea de a mări în noi speranța.
Isus a mai spus că atunci când vedem persecuții, încercări și necazuri, să știm că „El este aproape, la ușă”. Cu alte cuvinte, cu cât suferința pe care o îndurată pentru credință este mai mare, cu atât Dumnezeu este mai prezent. El este acolo, la ușa inimii noastre, așteptând ca noi să alergăm la El cu încredere și speranță.
Ne apropiem de sfârșitul anului liturgic, iar lecturile de la Sfânta Liturghie se vor concentra asupra timpurilor de pe urmă. Vom citi despre a doua venire glorioasă a lui Isus, despre sfârșitul lumii și despre instaurarea Împărăției Sale, când cerul și pământul vor fi unite.
Aceasta ar putea avea loc astăzi sau mâine, sau peste mii de ani. Cert este că va veni acea zi. Și atunci, în ziua judecății finale, singurul lucru care va conta este fidelitatea noastră față de Dumnezeu. De aceea, să ne străduim zilnic să trăim ca și cum acea zi ar fi astăzi.
Pr. Octavian Sescu, Parohia Romano-Catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.