Un nou studiu ADN a adus informații surprinzătoare despre victimele distrugerii orașului Pompeii, cauzată de erupția Vezuviului din 79 e.n. Plasterele din secolul XIX, care au păstrat amprentele oamenilor prinși în cenușă, au permis cercetătorilor să extragă ADN din oasele rămase. Descoperirile arată că unele dintre presupusele familii nu erau, de fapt, înrudite. Analizele arată că locuitorii din Pompeii aveau origini diverse, din Marea Mediterană și Africa de Nord, sugerând o populație multiculturală.
O echipă internațională a realizat studiul pentru a verifica presupunerile privind genul și rolurile de familie, iar rezultatele contestă interpretările clasice, bazate pe contextul cultural al epocilor trecute. De exemplu, într-o casă numită „Casa brățării de aur,” arheologii au descoperit trei schelete și au crezut inițial că aparțineau unei familii—tată, mamă și copil. Însă ADN-ul a arătat că toate cele trei victime erau bărbați fără legături de rudenie.
În altă casă, două trupuri păreau îmbrățișate, sugerând o relație romantică. Cu toate acestea, analiza ADN a relevat că una dintre victime era de sex masculin, eliminând ipoteza că ar fi fost vorba de două femei. „Aceste rezultate arată importanța integrării datelor genetice în interpretările arheologice,” a declarat David Reich, co-autor al studiului.
Descoperirile pun în lumină diversitatea culturală a orașului Pompeii, reflectând mobilitatea și amestecul cultural din Imperiul Roman.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
