O pericopă de 12 versete (Luca 10, 25-37) marchează duminica de după prăznuirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar două interogații se fac prag de înțelegere a tainelor Împărăției Cerurilor. Prima, „Învățătorule, ce să fac ca să moștenesc viața de veci?”, adresată ispititor de un personaj important în ierarhia valorilor vremii și în interpretarea Scripturii, un nevârstnic învățător de lege. Dar și un răspuns – interogație al Domnului: „Ce este scris în Lege, cum citești?”. De fapt, acest „cum citești?” poate fi înțeles drept întrebarea din întrebare. Pentru că demască! Și titlul de învățător de lege (tânărul combinând cu ușurință și pe loc texte din cărțile Levitic, Deuteronom și Iosua, ca de pildă: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta și din tot cugetul tău. Iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi”) și viclenia, dar și faptul că ușor poți cădea în propria-ți cursă, atunci când începi a te considera superior. Magistrală este pedagogia Domnului! Nu merge la adânc, până ce nu descoperă. Abia după, replică: „Drept ai răspuns; fă aceasta și vei fi viu!”. Ca și cum i-ar fi zis: Fă ceea ce știi că trebuie făcut! Nu provoca! Nu răstălmăci învățătura! Nu o aplica formal în viața ta! … Tânărul ispititor continuă, prefăcându-se a nu ști ceea ce se poate înțelege prin termenul aproapele. Drept răspuns, Domnul potrivește o pildă, spre a mijloci înțelegerea conținutului: „Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat lăsându-l aproape mort. Din întâmplare, un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. Tot așa şi un levit.. Dar un samarinean, văzându-l, i s-a făcut milă. Apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe asinul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: Ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da. Care dintre aceştia trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Tânărul rosti: Cel care a făcut milă cu el. Iisus încheie: Mergi şi fă şi tu asemenea!” (25-37)
Sărbătoarea cuprinsului acestei săptămâni, ce datează din secolul al V-lea, face trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor. La început a fost o simplă aniversare a sfinţirii unei biserici a Sfântului Mihail, aceasta fiind ridicată la porunca lui Arcadius din Constantinopol. Cu timpul, acest praznic a ajuns să se adreseze şi Sfântului Gavriil, ca mai apoi să devină sărbătoarea închinată tuturor Sfinţilor Îngeri.
Lecția acestui timp mântuitor este pentru noi, cei trimiși în lume să nu ispitim, ci să să coborâm dintr-ale noastre, să slujim, să creăm, să dăm sensuri, să ducem începutul Domnului înainte. Merită încercat! Sfinții îngeri ne însoțesc.
Inspector scolar,
pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu