Majoritatea europenilor nu sunt pregătiți să supraviețuiască cel puțin trei zile în cazul unei crize severe, relevă un raport recent publicat, atrăgând atenția asupra vulnerabilităților Uniunii Europene în fața dezastrelor multiple și a situațiilor de urgență. Noua Comisie Europeană intenționează să implementeze un plan interdepartamental, la nivel de societate, pentru a remedia aceste deficiențe.
Potrivit fostului președinte finlandez Sauli Niinistö, autorul raportului de 165 de pagini, UE a făcut progrese semnificative în ultimii cinci ani, dar nu este suficient de pregătită pentru amenințările în creștere. „UE trebuie să se mobilizeze pentru a face față crizelor multiple,” a subliniat Niinistö la Bruxelles, menționând o serie de propuneri care abordează provocări atât civile, cât și militare. Raportul său detaliază riscuri variate: schimbările climatice, atacurile cibernetice, sabotajul, dar și pericolul iminent reprezentat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Imagini dramatice ale unui dezastru recent din Valencia, Spania, unde alunecările de teren au cauzat zeci de victime, au atras o reacție promptă de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a activat un sistem de satelit pentru a coordona operațiunile de salvare și a propus activarea mecanismului de gestionare a dezastrelor.
În timp ce Finlanda rămâne un model de pregătire și rezistență – având o populație instruită militar și o tradiție de apărare solidă – raportul lui Niinistö pune accent pe nevoia de coeziune și încredere între statele membre ale UE. El a sugerat crearea unui serviciu secret european pentru a integra și centraliza informațiile provenite de la serviciile de informații naționale.
Deși există un Centru de Analiză de Informații al UE, colaborarea dintre state este limitată de lipsa de încredere, unele temându-se că țări precum Ungaria ar putea divulga informații confidențiale către Rusia.
