În ultimii ani, gestionarea deșeurilor și recuperarea ambalajelor au devenit subiecte esențiale pentru protecția mediului în Europa. România și Ungaria, două țări vecine din regiunea Europei Centrale și de Est, au implementat sisteme diferite de recuperare a ambalajelor prin SGR (Sistemul Garanție-Returnare), însă cu rezultate și impacturi semnificativ diferite.
România a început implementarea SGR în decembrie 2023, cu obiectivul de a îmbunătăți colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje, în special bidoanele de plastic și cutiile de aluminiu. În schimb, Ungaria a lansat un sistem similar în iulie 2024, însă, în ciuda lansării întârziate, Ungaria a reușit să colecteze mai multe ambalaje lunar decât România, dacă extrapolăm rezultatele proporțional cu populația.
Această diferență este deosebit de interesantă, având în vedere că România a avut un avans de aproximativ șase luni în implementarea SGR. Explicația principală pentru această discrepanță pare să fie diferențele fundamentale în modul în care fiecare țară a ales să recompenseze consumatorii pentru returnarea ambalajelor.
În România, consumatorii care returnează ambalaje primesc vouchere, care pot fi utilizate exclusiv în magazinul în care este amplasat containerul de recuperare. Acest sistem limitează libertatea consumatorilor, forțându-i să cheltuie valoarea rambursată doar în anumite locații, ceea ce creează frustrare. În plus, faptul că trebuie să stai la cozi pentru a obține un voucher pe care nu-l poți folosi decât local limitează atractivitatea sistemului.
Această abordare poate explica de ce românii sunt mai puțin motivați să participe la acest proces de recuperare a ambalajelor. În esență, pentru majoritatea consumatorilor, sistemul se simte ca o „capcană”, deoarece beneficiile obținute nu sunt sub formă de bani lichizi, ci vouchere restrictive. În plus, sistemul este perceput ca fiind birocratic și ineficient, cu un proces incomod de returnare a ambalajelor și utilizare a voucherelor.
Pe de altă parte, în Ungaria, sistemul este mult mai flexibil și adaptat nevoilor consumatorilor. Sub coordonarea unei sucursale a MOL, sistemul de returnare din Ungaria oferă mai multe modalități de a valorifica ambalajele returnate, printre care:
- Voucher convertibil în numerar – Acest lucru permite consumatorilor să primească efectiv bani lichizi în schimbul ambalajelor, ceea ce este o motivație mai puternică decât un voucher pentru cumpărături.
- Transfer bancar direct – Consumatorii care utilizează aplicația REpont și care s-au preînregistrat pot primi suma direct în contul lor bancar, eliminând necesitatea de a merge într-un magazin sau de a sta la coadă.
- Opțiunea de a dona – În plus, consumatorii din Ungaria pot alege să doneze valoarea ambalajelor către organizații caritabile, ceea ce oferă o dimensiune socială și etică sistemului.
Aceste opțiuni flexibile fac ca sistemul ungar să fie mai accesibil și mai atractiv pentru consumatori.
Comparând cele două sisteme, devine evident că abordarea mai flexibilă și orientată către consumator adoptată de Ungaria are rezultate mai bune în ceea ce privește colectarea deșeurilor. Motivarea prin returnarea unei sume de bani lichizi sau printr-un transfer bancar direct face ca participarea la acest sistem să fie mai atractivă pentru publicul larg.
În schimb, în România, limitările impuse de sistemul bazat pe vouchere și dificultatea procesului de returnare par să reducă dorința oamenilor de a participa la colectarea selectivă a ambalajelor. Acest lucru poate explica de ce, deși România a început implementarea SGR mai devreme, Ungaria a reușit să colecteze mai multe ambalaje lunar.
Așadar, pentru ca România să îmbunătățească performanța SGR, ar fi necesară o reformă a sistemului, în care consumatorii să fie stimulați mai eficient, fie prin rambursarea în bani lichizi, fie prin oferirea unor opțiuni de recompensare mai flexibile. În caz contrar, sistemul riscă să fie perceput ca o „teapă”, iar impactul pozitiv asupra mediului să fie diminuat din cauza participării scăzute a populației.
