13 octombrie 2024
Zona zeroCuvânt pentru sufletDuminica a XXVIII-a din Timpul de peste An (B)

Duminica a XXVIII-a din Timpul de peste An (B)

Relatarea întâlnirii lui Isus cu omul bogat, pe care o întâlnim în fragmentul evanghelic al Duminicii a XXVIII-a din Timpul de peste An, reprezintă o provocare din partea Domnului pentru noi toți.
Ne spune Evanghelia că, în timp ce Isus pleca la drum, un om s-a apropiat de el pentru a-i adresa o întrebare.
Nu ni se spune exact când sau unde se întâmplă acțiunea. Nici numele omului nu-l cunoaștem. Ar putea fi orice persoană, orice loc și orice moment, cu aceeași întrebare: „Ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?”. Aceasta nu este doar întrebarea acelui om, ci este și întrebarea noastră. Este problema fiecărei culturi și a fiecărui popor.
Iar răspunsul lui Isus este direct: să ținem poruncile. Omul spune că a făcut acest lucru, dar vrea mai mult. Un detaliu notat de evanghelist: Isus, privindu-l, l-a îndrăgit.
Domnul s-a bucurat să afle că este un om drept, dar apoi i-a spus: „Un lucru îți lipsește: mergi, vinde ceea ce ai și dă săracilor și vei avea comori în cer, apoi vino și urmează-mă!”
Și concluzia este că omul a plecat abătut, „pentru că avea multe bogății”.
Acel om a trăit o viață morală, dar a simțit că ceva îl reține. Nu reușea să ajungă la profunzime în viața spirituală pentru că ceva îi stătea în cale.
Isus a văzut acel „ceva” imediat și a spus „Un singur lucru îți lipsește…” și Domnul știa că ceea ce îi lipsește este libertatea.
Era stăpânit de bunurile sale, la care nu putea renunța. Averea lui l-a prins în capcană. „A plecat trist, căci avea multe bogății”.
Atunci când Isus privește la noi, El vede alte lucruri care stau în calea unei vieți spirituale profunde. Poate nu sunt neapărat banii. Poate sunt poftele noastre, sau invidia sau anumite evenimente din trecut; poate este o relație eșuată. Una dintre acestea poate fi acel „singur lucru” care ne împiedică să ne oferim cu totul lui Cristos.
Să cerem în rugăciune harul de a identifica acel lucru care ne împiedică să-l urmăm pe Cristos din toată inima. În momentul în care îl vom descoperi, ne vom putea lăsa vindecați de Cristos, cel care ne privește și vom dobândi adevărata libertate.

Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău



spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri

spot_img