Lumea de astăzi trece prin transformări profunde și tulburătoare, un adevărat proces de reconfigurare geopolitică, economică și culturală. În timp ce națiunile din întreaga lume își reconsideră pozițiile, alianțele și strategiile în fața unui viitor incert, România pare că rămâne blocată într-o stare de stagnare intelectuală și politică, pierzând oportunitatea de a înțelege cu adevărat magnitudinea schimbărilor din jurul său. În loc să privim spre orizontul furtunii care se apropie, ne concentrăm să numărăm firele de păr din barba lui Moș Crăciun.
Unul dintre cele mai clare exemple de schimbare globală este ridicarea blocului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), care contestă hegemonia economică și politică a Occidentului colectiv. Cu fiecare țară care își manifestă interesul de a se alătura acestui grup, BRICS capătă tot mai multă forță și legitimitate, propunând un nou mod de a structura relațiile internaționale și economice. Această mișcare amenință să schimbe din temelii ordinea mondială așa cum o cunoaștem astăzi, punând în pericol pozițiile dominante ale instituțiilor occidentale.
Criza din Ucraina a expus vulnerabilitățile fundamentale ale Uniunii Europene. Cu accesul la energia ieftină din Rusia tăiat, Europa se confruntă cu provocări economice uriașe, devenind din ce în ce mai dependentă de resursele și sprijinul oferit de Statele Unite. În loc să rezolve aceste probleme prin inovație și cooperare globală, Occidentul răspunde prin ostracizarea actorilor care se opun ordinii vechi, etichetându-i în mod simplist drept „teroriști”, „agresori” sau „fundamentalisti”. Această retorică nu face decât să adâncească prăpastiile dintre civilizații și să pregătească terenul pentru un nou echilibru al puterii, în care Occidentul s-ar putea trezi marginalizat.
În mijlocul acestui haos global, România continuă să pară prizoniera unor intrigi minore și dispute interne care par neimportante în marele context global. În timp ce alte națiuni se pregătesc pentru furtunile geopolitice care se apropie, noi suntem prinși în jocuri politice care ignoră complet realitățile externe. Lipsa de perspectivă a clasei politice este alarmantă. Politicienii români sunt fie incapabili, fie neinteresați să înțeleagă că ordinea globală se schimbă, și că această schimbare va avea implicații majore și pentru România. Într-un timp relativ scurt, cei care astăzi domină scena politică s-ar putea trezi marginalizați. Asta dacă vor avea norocul să nu inaugureze lucrările canalul Siret-Dunăre.
Această stare de letargie a României nu este doar rezultatul unei clase politice slabe, ci și al unui sistem care tinde să ignore sursele „incomode” de informație. Românii sunt deseori privați de accesul la perspective alternative care ar putea să le ofere o imagine mai clară asupra lumii în schimbare. Această cenzură, fie mai mult voită și prea puțin involuntară, nu face decât să ne îngusteze viziunea și să ne limiteze capacitatea de a acționa în mod eficient pe scena internațională.
Lumea este într-o fierbere constantă, dând naștere unei noi ordini globale. Eșecul României de a se adapta la această nouă realitate nu doar că ne va lăsa în urmă, dar ne va condamna la irelevanță. Dacă vrem să ieșim din această stare de stagnare, trebuie să începem prin a ne deschide ochii și a înțelege amploarea schimbărilor care ne înconjoară. Furtuna geopolitică și economică care se apropie nu va ierta pe nimeni, iar cei care nu sunt pregătiți să se adapteze vor plăti un preț greu.
Este timpul să ne ridicăm capul din nisip și să privim cu atenție către această lume nouă care se conturează. O lume în care vechile certitudini se prăbușesc și în care doar cei pregătiți vor putea naviga prin apele tulburi ale schimbării.