Rata scăzută a locurilor de muncă vacante din România poate fi un semnal al unui dezechilibru între cererea și oferta de forță de muncă, un indicator al unor sectoare economice care nu generează suficiente locuri de muncă noi sau o reflectare a unei migrări masive a forței de muncă către alte țări din UE.
În al doilea trimestru al anului 2024, rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană a fost de 2.4%, conform datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o scădere față de 2.6% în primul trimestru al anului și față de 2.9% în același trimestru al anului precedent (2023). La nivelul zonei euro, rata a fost de 2.6%, în scădere față de 2.9% în primul trimestru și de 3.1% în al doilea trimestru din 2023.
România: Cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante
România a înregistrat în al doilea trimestru al anului 2024 cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un procent de doar 0.7%. Aceasta se situează mult sub media europeană și chiar mai jos față de țări precum Bulgaria (0.8%), Polonia și Spania (ambele cu 0.9%). Această situație reflectă o piață a muncii mai stabilă sau mai puțin dinamică în comparație cu alte economii europene, unde cererea de forță de muncă este mai ridicată.
Comparația cu alte sectoare și țări europene
La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante a fost de 2.2% în industrie și construcții și de 2.7% în servicii. În zona euro, aceste cifre au fost de 2.3% și respectiv 2.9%. În România, însă, rata scăzută sugerează o cerere mai mică de forță de muncă disponibilă, fie din cauza unui surplus de muncitori în anumite sectoare, fie din cauza unei cereri limitate pentru competențe specifice.
Diferențele între statele membre
Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Belgia și Olanda (ambele cu 4.4%), urmate de Austria (4.0%). Aceste țări se confruntă cu o cerere foarte mare de forță de muncă, ceea ce sugerează că piețele lor economice sunt extrem de dinamice, cu o dezvoltare rapidă a sectoarelor industriale și de servicii. Pe de altă parte, România, cu una dintre cele mai scăzute rate, poate indica o stagnare sau o lipsă de oportunități de angajare în anumite industrii.
Evoluția ratelor de locuri vacante în Europa
În comparație cu același trimestru al anului precedent, rata locurilor de muncă vacante a scăzut în 18 state membre ale UE, a rămas stabilă în 3 și a crescut în 6 state. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Grecia (+0.9 puncte procentuale), iar cele mai mari scăderi au avut loc în Germania (-1.0 pp), Austria (-0.9 pp) și Suedia (-0.8 pp).
România, cu o scădere a ratei locurilor de muncă vacante, reflectă o piață a muncii relativ stagnantă, cu puține oportunități noi de angajare în comparație cu alte state membre.
