O informare sosită de la DSP Bacău de la sfârșitul săptămânii trecute a dat fiori. Au fost confirmate trei cazuri de infecție cu virusul West Nile, o persoana de sex feminin, în vârstă de 77 de ani, din mediul urban, și două persoane de sex masculin, în vârstă de 35 de ani, respectiv 55 de ani, din mediul rural. Din fericire, toate cele trei cazuri au avut evoluție clinică favorabilă.
După cum bine știm, virusul West Nile se transmite prin înţepătura ţânţarilor infectaţi, aceştia la rândul lor contactându-l prin înţeparea păsărilor infectate. Virusul nu se poate transmite prin contact uman obişnuit (atingere, strângere de mână, sărut, etc). Cu gândul la țânțari, nu putem să nu ne întrebăm cât de eficiente au fost campaniile de dezinsecție, în toate formele lor. Apoi, trebuie să luăm în considerare ploile abundente din ultima perioadă, fenomen ce contribuie la dezvoltarea insectelor și în mod special al țânțarilor.
Ce se întâmplă la Centrul de Transfuzii
După cum știm, în această situație, cel mai afectat este Centrul de Transfuzii, care, din cauza prezenței virusului West Nile trebuie șă impină anumite restricții și rigori.
„Primul caz a venit de pe 7 august când am primit o atenționare de la DSP, iar de pe 9 august am început să trimitem probe la Laboratorul de Maladii Transmisibile din cadrul Institutului Național de Transfuzie Sanguină de la București”, ne-a spus dr. Adriana Ghindă directoarea Centrului de Transfuzii Bacău.
De altfel, cei de la Centrul de Transfuzii primesc în fiecare zi înștiințări de la CNSCBT – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – cu cazurile confirmate la nivel național, pe fiecare județ în parte.
Tot sângele recoltat este trimis la București pentru testare iar rezultatele vin zilnic. „Acum trimitem de două ori pe săptămână. Stocurile de sânge ne permit să procedăm așa. Probele de sânge recoltate luni, marți și miercuri le trimitem joi și vinery avem rezultatele, iar ce se recoltează joi și vineri trimitem luni. Avem un transport special”, a explicat dr. Adriana Ghindă care a povestit și faptul că s-a descoperit astfel un caz: Din punct de vedere transfuzional nu prezintă niciun pericol pentru că sângele nu se validează și nu se dă în transfuzii până la venirea rezultatelor.”
A fost cazul unui băcăuan care nu prezenta semne clinice iar astfel de situații pot fi des întâlnite pentru că nu totdeauna virusul West Nile poate fi identificat fără simptome și în urma unui control medical, eventual analize. În aceste situații, sângele recoltat de la astfel de persoane este rebutat.
Dincolo de acest aspect, Centrul de Transfuzii Bacău a înregistrat cifre record de donatori și donări în această vară, depășin bine colectele din perioadele similar ale anilor trecuți. Astfel, în lunile iunie, iulie și august anul trecut au fost 2047 de donatori, iar în aceiași perioadă, anul acesta, au fost 2549 de donatori. În anii din urmă, lunile de vară erau cu colectă slabă, unul din aspect care a dus la creșterea numărului de donatori fiind creșterea valorii cardului valoric pe care îl primesc donatorii după actul de donare. Reamintim că, de la începutul anului 2024, suma acordată pentru donarea de sânge a cresut de la 60 de lei la 280 de lei.
Revenind la pericolul creat de virusul West Nile, avem și alte informații de la DSP.
Măsurile întreprinse de către DSP Bacău:
-reluarea informării cabinetelor de medicina de familie, UPU/CPU, asupra necesității de îndrumare spre secțiile de boli infecțioase a cazurilor cu sindrom febril prelungit și a cazurilor compatibile cu diagnosticul de meningită/meningo-encefalită/encefalită;
-reluarea informării cabinetelor de medicina de familie asupra necesității de a atenționa populația privitor la măsurile de autoprotecție necesare (montarea de plase la geamuri, folosirea de soluții repelente pentru țânțari, îndepărtarea apei stagnante și a gunoaielor din curți și subsoluri din bloc);
-notificarea UAT-urilor din județul Bacău privitor la reluarea activităților de dezinsecție cu acțiune asupra țânțarilor;
-notificarea Centrului de Transfuzii Bacău.
La om, în majoritatea cazurilor, infecţia este asiptomatică, iar cand simptomele apar, spectrul clinic şi severitatea sunt foarte variate. Astfel :
-Aproximativ 20% din cazuri dezvoltă o infecţie cu simptome moderate, ce apar după 8-10 zile de la înţepătura ţânţarului şi se manifestă prin: febră, dureri de cap, dureri musculare şi articulare, uneori greaţă şi vărsături, diaree, rareori inflamarea ganglionilor limfatici.
-Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate cu virus West Nile, dezvoltă simptome severe de boală (meningoencefalită) manifestate prin febră ridicată, dureri mari de cap, rigiditatea coloanei cervicale, dezorientare, tremor şi convulsii, slăbiciune musculară şi paralizii, pierderea vederii, comă şi uneori deces. Simptomele pot persista mai multe săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente.
Persoanele care pot dezvolta forme severe de boală sunt cele cu sistem imunitar deficitar, cu boli cronice, copiii şi bătrânii.
Metodele de prevenire a înţepăturilor de ţânţar sunt:
-Evitarea expunerii la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
-Utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor;
-Utilizarea de insecticide în locuință/în jurul locuinței;
-Împiedicarea pătrunderii țânțarilor în locuinte prin montarea plaselor de protecție la ferestre;
-Desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
-Îndepărtare recipientelor cu apă stătută și a gunoiul menajer.
