Festivitate de decernare a unui nou titlu de ,,Cetățean de Onoare”, în Bacău

Municipiul Bacău se pregătește să acorde titlul de ,,Cetățean de Onoare” și Diploma de Cetățean de Onoare, însoțită de „Cheia Orașului Bacău”, istoricului, muzeografului, cercetătorului și arheologului, Viorel Căpitanu, fost director al Muzeului de Istorie Bacău, astăzi, Complexul Muzeal ,,Iulian Antonescu”.

Propunerea a fost inițiată de poeta și publicista, Mihaela Băbușanu, expert bunuri cu valoare memorialistică la prestigioasa instituţie de cultură mai sus menţionată. Domniei-sale i s-au alăturat ulterior, în acest demers personal, Cristian Plantos, cercetător ştiinţific la Universitatea „1 Decembrie 1918” și Institutul de Arheologie Sistemică „Iuliu Paul” din Alba Iulia, şi Eugenia Antonescu, fost muzeograf, preşedinte fondator al Fundației Cultural-Științifice „Iulian Antonescu” din Bacău.

,,Atunci când se face vorbire despre ctitorii muzeografiei băcăuane, Viorel Căpitanu nu are cum să lipsească, întrucât lui i se datorează o bună parte a patrimoniului deţinut de complexul muzeal băcăuan, alcăuit din tezaure din aur şi metal comun, obiecte de cult, vase, ceramică, monezi, locuinţe, aşezări pe care le-a descoperit de-a lungul anilor, reputatul muzeograf și cercetător, Viorel Căpitanu”, a spus Mihaela Băbușanu.

Scurt profil biografic, Viorel Căpitanu

S-a născut la 7 octombrie 1932, la Tanacu, în judeţul Vaslui. Şcoala primară o urmează în satul natal, gimnaziul la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi, iar cursurile liceale, la Liceul „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Între anii 1953-1957 urmează cursurile Facultăţii de Istorie Iaşi, avându-i printre profesori, pe C. S. Nicolăescu-Plopşor, acad. M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Berlescu, Ilie Grămadă, D. Ciuhodaru.

Începând cu 1 septembrie 1957 este încadrat ca muzeograf, la Muzeul Regional Bacău (cum se numea la acea dată instituţia), prin repartiţie de la Universitatea din Iaşi, mai apoi devine şef de secţie, până la 1 septembrie 1971, când a fost numit director al Muzeului de Istorie şi Artă Bacău.

În anul 1974 a revenit pe postul de muzeograf principal, iar din 1 aprilie 1990, după dizolvarea şi reorganizarea Complexului Muzeal Bacău, a fost numit director al Muzeului Judeţean de Istorie, funcţie pe care a ocupat-o până în martie 1998, cînd a ieşit la pensie.

În domeniul cercetărilor arheologice a efectuat săpături sistematice în aşezările paleolitice de la Buda şi Lespezi, judeţul Bacău, în compania profesorului C. S. Nicolaescu-Plopşor şi Mariei Bitiri, în aşezările neolitice şi ale bronzului, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Iaşi, prin Marilena şi Adrian Florescu, precum şi în mai multe aşezări din zona colinelor Tutovei, pe Valea Siretului, Zeletinului, Berheciului, dar şi prin cercetările de Găiceana, Ţigăneşti, Lichitişeni, Bărboasa, Onceşti, Tăvădărăşti etc. Pentru civilizaţia geto-dacă şi carpică a condus şi efectuat cercetări la Bărboasa, Sohodor, Săuceşti şi Poiana Negri, iar din 1968 şi-a concentrat activitatea în aşezarea dacică de la Răcătău, unde a şi fost identificată o nouă davă, Tamasidava.

Concomitent cu cercetările arheologice efectuate în cetăţile dacice de la Răcătău, Moineşti şi Târgu-Ocna, a întreprins cercetări de suprafaţă pe întreg teritoriul judeţului Bacău, mai ales în anii în care s-a trecut la amenajarea teritoriului pentru îmbunătăţiri funciare. A participat efectiv la organizarea expoziţiilor permanente ale muzeului de-a lungul existenţei sale, în perioada 1959-1991, cu menţiunea că sediul a fost schimbat de cel puţin 5 ori în 35 de ani de funcţionare, pînă în anul 1996, cînd muzeul s-a mutat într-o locaţie nouă şi generoasă din punct de vedere al spaţiului aferent.

Tot arheologului și muzeografului Viorel Căpitanu i se datorează valorificarea ştiinţifică, împreună cu academicianul Al. Vulpe, a unei mari descoperiri întâmplătoare, în 1970. Este vorba de vestita spadă de la Marvila, Corbasca, una dintre cele mai frumoase exemplare de săbii descoperite în Moldova, ieşită la suprafaţă în urma unor alunecări de teren.

Viorel Căpitanu are și un număr impresionant de studii şi articole publicate, comunicări sau recenzii, a organizat zeci de expoziţii care atestă locuirea, vieţuirea şi continuitatea continuitatea românilor pe aceste teritorii din cele mai vechi timpuri.

 Primarul Municipiului Bacău va pune în aplicare prevederile acestei hotărâri, iar Diploma de „Cetățean de Onoare” și ,,Cheia Orașului” vor fi înmânate de edil în plenul ședinței Consiliului Local al Municipiului Bacău, vineri, 30 august, cu începere de la ora 10.00.

Titlul se decernează pentru a onora acele persoane care, prin realizările lor deosebite, au contribuit la evoluția și renumele unor localități din România, pe plan național și internațional.

Romulus-Dan BUSNEA