De la Freud citire
Aţi sesizat cu efort minim că literele care compun numele anotimpului cald se regăsesc în cel de-al treilea cuvânt din titlu, ba chiar în grupe de câte două litere, în ordine (-va-) şi apoi inversate (-ar-). Sigmund Freud, medicul neuropsihiatru austriac, ne-a făcut atenţi asupra fenomenului „cuvântul din cuvânt”, ca taină a comunicării verbale, la limita cu coincidenţele.
Acum, evaluarea naţională
Suntem din ce în ce mai aproape de standardele educaţionale europene, prin gama de solicitări raportate la texte din literatura română: un fragment din romanul pentru copii şi tineret „Cireşarii”, de Constantin Chiriţă, respectiv o secvenţă din portretul realizat de pianista şi memorialista Cella Delavrancea pentru tatăl ei, scriitorul Barbu Delavrancea. (Sunt ani de când numele autorului piesei „Apus de soare” este utilizat corect, fără cuvântul „Ştefănescu”.) Pentru băcăuani, ultimul paragraf este o provocare: „Tot în Moldova, lângă Bacău, la ţară, într-o casă bătrânească cu ziduri de cetate, îl văd pe tata într-o sală mare, frământând în covată aluatul de pâine. […] Pâinea făcută de el avea gustul vrăjit al poveştilor”.
Propunere majoră, în reluare
Nu e prima oară când, în numele multor cadre didactice, solicitam introducerea probei orale la examenul de evaluare naţională, pregătind-o pe cea de la bacalaureat. Elevii trebuie învăţaţi să citească un text, respectând pauzele logice şi psihologice impuse de conţinut, iar la proba orală de la sfârşitul ciclului gimnazial, să demonstreze că deţin astfel de deprinderi. Este primul pas spre reducerea şi chiar eliminarea analfabetismului funcţional. Aşadar, prima cerinţă de la subiectul I: „Citeşte fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerinţele formulate” are aspectul unui mesaj facultativ, lipsit de control. „Vom continua procesul de îmbunătăţire a evaluărilor naţionale”, a anunţat ministrul Educaţiei miercuri, 3 iulie a.c.
Capcane lingvistice
Au fost două:
1) diftongii nu se află în cuvintele „ţineau” şi „deveneau” (aici avem triftongi), nici în „petreceam” (silaba -ceam conţine trei sunete, nu patru) şi „mileniilor” (i-i formează un hiat, chiar dacă în vorbire nu este respectat), ci în „ceai” şi „mângâiere”, cu diftongii /ai/ şi /ie/;
2) omonimele sunt cuvinte cu înţelesuri TOTAL diferite; deci „gură” nu este omonim, ci cuvânt polisemantic.
Erată
O corectură atentă din partea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie ar fi eliminat câteva greşeli: a) „[…] o luă la goană aiurea.” (cerinţa nr. 6; când citatul este prefaţat de un comentariu, punctul trebuie plasat după ghilimele: „o luă la goană aiurea”. b) „[…] hai să fugim!.” (textul 2; punctul de sub semnul exclamării funcţionează şi ca punct pentru finalul de enunţ: „hai să fugim!” c) „Crezi că e plăcut să îţi petreci vacanţele […]” (cerinţa nr. 8; tendinţa de evitare a hiatului este un fenomen vechi în limba română, studiat ca atare de filologi; refacerea hiatului este un act contra naturam, obligându-l pe vorbitor să consume inutil aer expirator şi deci să irosească timp alocat discursului; corect: „Crezi că e plăcut să-ţi petreci vacanţele”.
