Pe 13 iunie 1928, în Virginia, SUA, s-a născut un strălucit matematician și economist, recunoscut de colegii săi drept „Ultimul geniu”. În acea zi, John Forbes Nash a văzut lumina zilei. Fiul unor părinți profesioniști și de un înalt nivel cultural, a fost crescut pentru a crede că este superior celorlalți și, într-adevăr, a devenit astfel. Retras și egocentric, Nash a dezvoltat o incapacitate de a se conecta și a înțelege lumea din jurul său.
La vârsta de 14 ani, a descoperit cartea lui Eric Temple Bell, „Men of Mathematics”, care i-a trezit un interes brusc pentru matematică. A participat la „concursul George Westinghouse”, unde a câștigat o bursă pentru Universitatea Carnegie Mellon, unde și-a început studiile în inginerie chimică. Unul dintre profesorii săi a descoperit talentul său remarcabil pentru matematică și i-a obținut o bursă pentru doctoratul în matematică la Universitatea Princeton. Scrisoarea sa de recomandare conținea doar o frază: „Acceptați acest student, este un geniu”.
La Princeton, Nash a fost elevul lui Albert Einstein și John von Neumann. Pentru a-și impresiona profesorii, a creat un joc matematic perfect, care a devenit baza jocului „HEX”. La doar 21 de ani, și-a obținut doctoratul în matematică cu o teză scurtă, dar genială, despre „jocurile necooperante” și a scris un articol inovator, „Punctele de echilibru în jocurile cu N persoane”, în care a definit echilibrul Nash.
Imediat după obținerea doctoratului, a fost angajat de Forțele Aeriene ale SUA pentru corpul lor strategic. În 1957, s-a căsătorit cu salvadoreanca Alicia Lardé. După două crize severe, i s-a diagnosticat schizofrenie. După o internare de cincizeci de zile la spitalul McLean, a călătorit în Europa, unde a încercat să obțină statutul de refugiat politic, susținând că era urmărit de agenți comuniști, dar a fost deportat în SUA. A petrecut mulți ani cu internări periodice până când, epuizat de eșecul tratamentelor, a învățat să conviețuiască cu halucinațiile sale și și-a recăpătat capacitatea de analiză. A devenit un expert în geometrie diferențială și ecuații cu derivate parțiale, dar cel mai mare aport al său în matematică rămân teoriile jocurilor de noroc și negocierilor economice, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Economie în 1994.
În 1999, scriitoarea germană Sylvia Nasar a publicat romanul „A Beautiful Mind”, iar doi ani mai târziu a fost lansat filmul „O minte sclipitoare”, regizat de Ron Howard și avându-l pe Russell Crowe în rolul principal, bazat pe viața lui John Nash. Filmul a câștigat patru premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film. După ce a văzut filmul, Nash a declarat: „Povestea nu este reală, nu au filmat la Princeton, dar partea pozitivă a fost că a atras atenția asupra schizofreniei”.
Teoriile lui Nash au influențat negocierile comerciale globale, progresele biologiei evolutive și relațiile de muncă. Pe 23 mai 2015, la vârsta de 86 de ani, John Nash a decedat împreună cu soția sa, Alicia Lardé López-Harrison, de 82 de ani, într-un accident de mașină în New Jersey.
