2 iunie 1994
La această dată, cotidianul băcăuan „Deşteptarea” propunea cititorilor o nouă rubrică, cu supratitlul didactic-gazetăresc „Un test pe săptămână”. Numele complet – am mărturisit atunci – l-am preluat de la Al. Graur (l-am găsit drept „misionarul nr. 1 al culturii limbii la noi”), adăugându-i o prepoziţie: „Din «capcanele» limbii române”. Iniţiativa era în relaţie cu aşa-zisa democraţie de după decembrie 1989, mai precis apărea „într-un moment când exprimarea corectă este serios ameninţată”, iar „interesul pentru exactitate pare să slăbească irevocabil”. Redacţia i-a găsit cel mai potrivit loc: în pagina „Viitorul în banca întâi”, dedicată, desigur, şcolii. Coordonatorul acestei secţiuni a ziarului aflat în al cincilea an de apariţie era actualul director al revistei de cultură „Ateneu”, Carmen Mihalache, care semna atunci o diversitate de specii jurnalistice cu tematică şcolară.
Cel dintâi test
Am propus atunci patru cerinţe de ordin ortoepic, ortografic, morfologic şi sintactic:
- Anulaţi formele (forma) care reproduc(e) pronunţarea inorectă:
I.1.a. /ieste/; I.1.b. /este/;
I.2.a. /blömaren/; I.2.b. /blömarin/; I.2.c. /bleumarin/.
- Alegeţi forma corectă:
II.1.a. pioneză; II.1.b. piuneză (4 silabe); II.1.c. piuneză (3 silabe); II.1.d. pineză;
II.2.a. aşează; II.2.a. aşază.
III. Extrageţi forma greşită din textul următor. Rescrieţi-o corect:
UN TĂRÂM PARADISIAC MERITĂ VĂZUT CU PROPRIII OCHI.
- Grupul de cuvinte „pe memorie” din enunţul LA EXAMEN VOI CONTA PE MEMORIE are funcţia sintactică de: a) complement circumstanţial de mod; b) complement direct; c) complement indirect.
Răspunsurile, tipărite în ediţia din 9 iunie, erau prefaţate de un nou set de cerinţe. Aşadar, soluţiile erau:
I.1. /ieste/ şi /blömarin/ sunt formele corecte;
II.1. /pio-ne-ză/ sau /piu-ne-ză/ (deci în 3 silabe);
II.2. aşază sau aşează;
III. PARADIZIAC (nu PARADISIAC);
- Grupul de cuvinte „pe memorie” este complement prepoziţional.
Avem noutăţi în 2024?
Da, de vreme ce Academia Română a elaborat după 1994 nu una, ci două ediţii ale Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române: în 2005, respectiv în 2021. Răspunsurile consemnate de noi în rândurile de mai sus respectă ultimele recomandări. Cea mai spectaculoasă modificare este de natură gramaticală: ceea ce pentru noi era până de curând complement indirect (pe ce voi conta? pe memorie) a fost distribuit în 2005 către o nouă unitate sintactică: complementul prepoziţional. Gramatica limbii române, II, Enunţul, explică deosebirea de complementul direct „construit cu pe” printr-un exemplu apropiat de al nostru: „Mizez/Contez/Mă bizui pe Ion” (p. 441, paragraful 1.1.1.).
Din ziar, în carte
Când s-au adunat 199 de teste (spre anul 2003), le-am strâns între copertele cărţii „Româna corectă, prin întrebări, răspunsuri şi comentarii” (Bucureşti, Editura BIC All, 2005; reeditări: Craiova, Fundaţia-Editura „Scrisul Românesc”, 2014; Bacău, Editura „Egal“, 2015), prefaţată de Stelian Dumistrăcel. Filologul ieşean formulează acest final deschis: „Dincolo de băncile şcolilor, lingviştii trebuie să considere că este obligaţia lor morală să lupte împotriva posibilei instaurări a barbariei în limba română”.
