Producția industrială din Germania, considerată mult timp o superputere în acest domeniu, se confruntă cu o serie de provocări majore, pierzându-și statutul de lider în economia globală. Potrivit unui raport recent al Bloomberg, declinul german devine tot mai evident, în special în ultimii ani.
Începând din 2017, producția industrială germană a înregistrat o descreștere constantă, accelerându-se recent pe fondul scăderii competitivității. Statele Unite își îndreaptă atenția către competiție internă și se distanțează de aliații europeni, în timp ce China reduce importurile din Germania și devine un competitor tot mai serios pe piața globală.
O lovitură critică pentru industria germană a fost oprirea livrărilor de gaze naturale ieftine din Rusia, descrisă de Bloomberg drept „lovitura finală” pentru unii producători din industria grea. Industria chimică germană resimte cel mai mult impactul, cu aproape fiecare a zecea companie intenționând să oprească procesele de producție, provocând un moment neclar în tranziția la utilizarea hidrogenului ca purtător de energie.
BASF, cea mai mare preocupare chimică din lume, are în plan să reducă 2.600 de locuri de muncă, în timp ce Lanxess intenționează să efectueze reduceri de personal în proporție de 7%. Industria chimică a țării se confruntă acum cu cel mai scăzut nivel din 1995, înregistrând o scădere de 10,2% față de anul 2022.
Cu producția industrială reprezentând aproximativ 20% din PIB-ul Germaniei, aceste evoluții semnificative pot avea consecințe economice majore nu doar pentru Germania, ci și pentru întreaga Uniune Europeană. Analizând această transformare în peisajul industrial german, experții anticipează că guvernul și companiile vor trebui să dezvolte strategii inovatoare pentru a restabili competitivitatea și a aborda provocările care amenință stabilitatea economică a țării.
