Războiul din Ucraina a trecut de punctul de inflexiune; de acum forțele Kievului sunt pe tobogan. Înfrângerea este sigură, rămâne de văzut cât timp va mai trece până atunci. Rusia nu se va opri până nu va distruge statalitatea ucraineană, nu ca pedeapsă, ci ca măsură de securitate pentru a nu mai permite niciunei forțe care, alimentată cu ideologie și arme de Occident, să atace teritoriul rusesc.
Pentru asta se va crea, probabil, un soi de cordon sanitar de circa 200 km lățime, între Rusia și viitorul stat-marionetă Ucrainean. Însă, e foarte posibil ca Moscova să vrea ca viitorul stat să nu fie prea mare și nici să nu includă partea de vest a țării, baza naționalismului ucrainean. Acesta ar putea fi motivul pentru care conducerea rusă a semnalizat mai demult că nu se va opune ca țările care au pierdut teritorii în favoarea Ucrainei să și le recupereze.
În special, Moscova se referă la Galiția, teritoriu care a fost o vreme sub administrare poloneză, și în care sentimentele anti-rusești sunt extrem de puternice. O Galiție pacificată de Polonia, cu naționalismul ucrainean ținut sub control strict, ar fi o situație care ar conveni Rusiei.
Transcarpatia și Bucovina pun probleme mai mici Moscovei, însă, înglobarea lor la Ungaria și, respectiv, România, ar determina efecte pozitive pentru Rusia: o scurtare a căilor de comunicare, în ipoteza în care va exista un coridor terestru între Rusia și Ungaria, pe de o parte și, o schimbare de atitudine a României, chiar și de mică intensitate, față de Rusia.
Istoric, știm care este situația: Bucovina, Herța și Bugeakul au fost luate de URSS și date Ucrainei. Mă îndoiesc de faptul că rușii vor permite României o recuperare a Bugeakului, probabil va face parte dintr-o viitoare republică Transnistreană, însă Bucovina, probabil că o vor admite.
Întrebarea este dacă autoritățile de la București vor accepta să facă acest pas.
În mod natural, americanii vor spune „nu”, pentru că sunt interesați să existe o Ucraina cât mai puternică, care să pună, în continuare, bețe în roate Rusiei. Dar, întrebarea este dacă va mai exista un interes al Americii în Ucraina având în vedere că se dezvoltă rapid alte fronturi, unul chiar pe propriul teritoriu. Și dacă România nu va fi interesată să anexeze Bucovina, cine spune că nu va interesa Ungaria? Că Polonia, probabil, nu va fi lăsată să interfereze cu coridorul terestru Rusia-Ungaria.
Aceasta este dilema care trebuie să-și găsească răspuns.
