Evenimentul organizat, anul acesta, de Biblioteca Județeană ”Costache Sturdza” Bacău, de Ziua Culturii Naționale, celebrată pe 15 ianuarie, a pus în dezbatere receptarea contemporană a lui Mihai Eminescu, într-o conferință prezentată de scriitorul și criticul literar Bogdan Crețu, prof. univ.dr. al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În cadrul întâlnirii, scriitorul ieșean a vorbit și despre romanul său, recent apărut, ”Mai puțin decât dragostea”. Interviul care urmează prezintă perspectiva intelectualului ieșean asupra receptării lui Mihai Eminescu în zilele noastre și dezvăluie câteva amănunte despre romanul lansat.
Tudor – Mihail Pascu: Credeți că o zi națională dedicată lui Eminescu folosește sau nu autorului, ca receptare?
Bogdan Crețu: O zi a culturii naționale este o idee bună, necesară, oricum trăim într-o lume în care cultura este o „Cenușăreasă”, într-o țară în care piața de carte este minusculă, care alocă prin Ministerul Culturii un buget mai mic de 1%. Cred că prin zile fixate prin lege în calendar avem prilejul de a aduce în discuție scriitori, Eminescu fiind unul dintre ei, chiar fiind firesc că numele lui să fie folosit. Cred că nu îi dăunează, dar cred că răspunsul la întrebarea aceasta îl aveți chiar voi, tinerii. Nu va lăsați plictisiți de festivitățile din jurul lui Eminescu, deschideți cărțile și veți descoperi că este un autor „cool”.
Tudor – Mihail Pascu: Credeți că în ziua de astăzi mai este nevoie de genii? Dacă da, de ce?
Bogdan Crețu: La această întrebare nu pot să răspund, nevoi sunt întotdeanua, dar să știți că lucrurile foarte importante nu se creează prin genii, geniile nu construiesc piramide, nu construiesc țări, nu construiesc literaturi, construiesc o operă. Noi avem nevoie, și în cultură și peste tot, avem nevoie de un foarte bun nivel al mediocrității, și în politică și în afaceri, avem nevoie de o clasă de mijloc, de oameni care să își facă bine meseria și dacă vom avea astea, desigur vom avea și vârfuri.
Tudor – Mihail Pascu: Credeți că și literatură actuală este politizată?
Bogdan Crețu: Orice este politizat, orice se manifestă în public intră automat într-o logică politică sau într-o receptare de tip politic. Asta nu este nici ceva rău, dar nici ceva bine. Eu cred că am ajuns în situația în care politica s-a detașat complet de cultură, deoarece numai prin excepție găsești un om politic bine mobilat cultural. Secolul al XIX-lea este secolul marilor oameni de cultură care ocupă funcții politice și construiesc o țară, Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Alecsandri, Carp și multe alte personalități culturale și cred că asta îi ajută, pentru că, de cele mai multe ori, cultura nu este o calitate în sine, dar poate să transmită valori foarte bune și exigențe de tip etic.
Tudor – Mihail Pascu: Ați precizat în discursul dumneavoastră că Eminescu este un poet mai mult decât bun, de ce credeți acest lucru?
Bogdan Crețu: Deoarece l-am citit și mi se pare inepuizabil, nu mi se pare că există o interpretare care să ducă până la capăt analiza poeziilor lui Eminescu, pentru că are o mare anvergură tematică și pentru că este impecabil tehnic și pentru că, dacă uiți pesonalitatea sau numele lui Eminescu și îi deschizi cărțile și te lași furat de poeziile lui, eu sunt convins că nu ai cum să nu reacționezi, nu ai cum să ieși neschimbat din întâlnirea cu el.
Tudor – Mihail Pascu: Ce înseamnă titlul cărții dumneavoastră, „Mai puțin decât dragostea”, și cum v-a venit ideea pentru el?
Bogdan Crețu: Titlul îl pun de obicei după ce termin de scris o carte, uneori se întâmplă să am cărți cu titluri scrise de prieteni, pentru că eu nu eram în stare să găsesc unul potrivit. Nu știu ce înseamnă titlul, prefer să arunc cititorului o enigmă de curiozitate, de exemplu un titlu precum „Mai mult decât dragostea” mi s-ar părea banal, „Mai puțin decât dragostea” poate fi orice, una dintre interpretări ar fi povestea dintre doi adolescenți care se iubesc în timpul comunismului, la capetele opuse ale comunismului, una vine dintr-o familie defavorizată a regimului, ceilalți dintr-o familie victimă a regimului, numai una dintre interpretări este că, până la urmă, și comunismul înseamnă mai puțin decât dragostea, până și oroarea este neputincioasă în fața dragostei.
Interviu realizat de Tudor – Mihail Pascu (clasa a VI-a), elev la Colegiul Național ”Gheorghe Vrănceanu” și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Foto credits: Mara Lazăr (clasa a IX-a), elevă la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Prof. coord. Laura Huiban