SINCER ŞI DE DEPARTE SAU DESPRE UN AN NOU, DIN CHINA. „Vă doresc sănătate, pace și fericire în fiecare zi” este urarea lui Cai Qing, scriitoare şi profesoară de limba şi literatura chineză, primită de noi cu bucurie în prima zi a lui 2024.
ALTE UNITĂŢI DE MĂSURĂ. O dorinţă transmisă la obiect, în locul clasicului la mulţi ani: „Să aveţi parte de timp ca să vă împliniţi proiectele asumate!”
DE ŞASE ORI: VOM ÎNVĂŢA! Am ţinut să iau pulsul deschiderii anului academic, reflectat în reportajele televiziunilor noastre. Dintre cei şapte boboci din tot atâtea centre universitare, şase au declarat că gândul care îi animă în prima zi de studenţie e să înveţe ca să devină buni specialişti. Încărcare pozitivă!
VICTORIE NATURALĂ. O înregistrează vitregitul numeral 12, alături de mai îndepărtatul său vecin 5. Sunt singurele care cunosc echivalenţa dintre nume şi conţinut: 5 (cinci litere), respectiv 12 (douăsprezece litere, şi nu *doisprezece litere). Am aflat de la mereu interesanta rubrică „Îndrăgostit de România” a lui Leon Magdan, de la Itsy-Bitsy FM.
ÎNTOARCERE ÎN TIMP, CU FOLOS. Antena 1 are, din 20 noiembrie 2023, o nouă emisiune-concurs, cu puternic magnetism: „Eşti mai deştept decât un elev de clasa a V-a?” Tresar la temele de limba română, ca aceasta, din programa clasei I: „Cuvântul obiect are două sau trei silabe?” Greu de răspuns, câtă vreme cei mai mulţi vorbitori rostesc */o-bi-ect/, cealaltă pronunţare fiind considerată neglijentă. (Toate derivatele de la acest cuvânt de bază conţin însă diftongul /ie/: /o-biec-ti-va-re/, /o-biec-tu-al/ etc.) Strict etimologic, avem aici două componente: ob- şi -iect. DOOM1 (1982) înregistra o silabaţie fonetică: /o-biect/ şi una morfologică: /ob-iect/, împreună cu perechea /su-biect/ – /sub-iect/, din aceeaşi familie cu /pro-iect/, în care coincid cele două tipuri de silabaţie. Ca atare, identificăm elementele de compunere ob-, sub-, pro-. DOOM2 (2005) şi DOOM3 (2021) renunţă, din păcate, la silabaţia după structură şi recunosc doar silabaţia fonetică: /o-biect/, /su-biect/, /pro-iect/. Explicaţia moderatorului emisiunii, Andrei Aradits, este admirabilă: „Aici i şi e formează un diftong, şi nu un hiat”, ne precizează actorul erudit, fără să se uite pe vreo hârtie/tabletă ajutătoare.
SFAT RADIOFONIC. Ni-l transmite Anca Şurian-Caproş, lingvistul de serviciu la Radio-România Actualităţi, ca altădată Şerban Iliescu: „DOOM-ul trebuie consultat, nu învăţat pe de rost!”
VECHE ÎNDELETNICIRE: CONCURSURILE LINGVISTICE. Notez o replică dintr-un film străin difuzat pe TVR 2: „Mai ţii minte când te-am bătut la concursul acela de ortografie?”
CHEIE PENTRU PROFIT. Una mai puţin vizibilă, dar utilizată cu inteligenţă lingvistică şi comercială de firmele care se respectă este corectitudinea folosirii limbii române în actele publicitare. O mare reţea de magazine este prezentată cu enunţuri care nu-şi permit sintagme ca „*minim 200 lei” (ci „minimum 200 de lei”), „*doisprezece noiembrie” (ci „douăsprezece noiembrie”) sau „*doi decembrie”) (ci „două decembrie”).
