Într-o lume în care sănătatea inimii și a sistemului cardiovascular este din ce în ce mai mult în centrul atenției medicale, durerea toracică rămâne unul dintre cele mai comune și alarmante simptome cu care se confruntă pacienții. Dr. Chiculiță Florentina, medic specialist cardiolog la Clinica Anastasios, aduce în acest interviu o perspectivă profundă și informativă asupra acestui subiect complex. Cu o experiență bogată, acumulată începând cu rezidențiatul său în Centrul Universitar Iași și continuând cu un stagiu de pregătire în Paris, Dr. Chiculiță abordează durerea toracică dintr-o varietate de unghiuri, oferind un ghid detaliat pentru înțelegerea cauzelor, diagnosticării și tratamentului acesteia.
Durerea toracică, deși adesea asociată cu afecțiuni cardiace, poate avea multiple cauze, inclusiv probleme pulmonare sau musculoscheletale. Dr. Chiculiță detaliază diferite tipuri de durere toracică, de la angină pectorală și infarct miocardic, până la embolie pulmonară și pericardită, subliniind importanța unei evaluări medicale atente. Articolul oferă o imagine cuprinzătoare asupra diagnosticării și tratamentului, precum și sfaturi preventive, subliniind rolul esențial al medicilor și importanța educației publicului cu privire la acest simptom important.
Durerea toracică se manifestă la nivelul pieptului și a cutiei toracice (durere toraciă anterioară) , însă se poate resimți și la nivelul spatelui, în zona coloanei toracale (durerea toracică posterioară) .
Durerea toracică este simptomul pentru care bolnavul se adresează cel mai frecvent medicului cardiolog sau la camera de gardă. Ea poate fi expresia unei suferințe cardiovasculare sau a suferinței altor organe și sisteme. Durerea toracică apare sub mai multe forme, variind de la o durere puternică, înțepătoare până la o durere surdă, sâcâitoare. În anumite cazuri, durerea iradiază în sus pe gât, în maxilar și apoi iradiază fie în spate, fie pe unul sau ambele brațe.
Impactul dureri toracice asupra sănătății și necesitatea unei evaluări adecvate
Durerea toracică poate fi un simptom a mai multor afecțiuni grave și se consideră în general o urgență medicală, fiind unul din cele mai frecvente simptome pentru care se solicită asistența medicală de urgență. Numeroase probleme de sănătate pot cauza durere toracică cele mai periculoase însă implică inima sau plămânii. Ea variază de la o persoana la alta, în intensitate, durată și localizare. Însă proporția cea mai mare a cazurilor de durere toracică este reprezentată de durere de cauză noncardiacă, în special durerea parietală și cea psihogenă, durerea parietală poate fi traumatică sau în majoritatea cazurilor inflamatorie.
Este întotdeauna recomandat să contactați un medic când durerea toracică apare brusc și dacă administrarea unui tratament menit să ușureze simptomele nu este eficient. Orice persoană care întâmpină dureri toracice și dificultăți de respirație trebuie să meargă la spital sau să solicite ajutor medical de urgență. Durerea toracică nu trebuie, însă, ignorată!
Durerea toracică poate fi urmată de instalarea stopului cardiac, în funcție de severitatea patologiei subiacente. În aceste situații, aplicarea rapidă a protocoalelor de resuscitare este vitală.
Cauze și factori de risc pentru durerea toracică
Cauze posibile ale durerii toracice:
Cardiovasculare:
- Angina/Infarct miocardic
- Embolie pulmonară
- Disecție de aortă
- Pericardită
- Miocardită
Non-cardiovasculare:
- Pneumonie – tratată cu antibiotice și fizioterapie
- Pneumotorax – evaluată pentru aspirație/drenaj
- Durere în peretele toracic (pleuretică/musculoscheletală) – tratată cu analgezice
- Durere musculară – necesită analgezie
- Reflux gastro-esofagian – necesită inhibitori de pompă de protoni
- Ruptură esofagiană – necesită consult chirurgical de urgență
- Durere nervoasă radiculară
- Herpes zoster
- Factori psihologici – atac de panică, anxietate, depresie, tulburări somatice, hipocondrie
- Altele – sindrom de hiperventilație, sarcoidoză, otrăvire cu plumb, etc.
Factori de risc care pot contribui la apariția sau agravarea durerii toracice:
- Medicația – poate indica diagnosticul
- Factori de risc cardiaci
- Istoric de fumat
Condiții de apariție – factori care pot agrava sau ameliora durerea toracică:
- Relația cu efortul – boală cardiacă ischemică, în special dacă este previzibilă
- Stres emoțional – poate fi legat de boală cardiacă ischemică sau de tensiune musculară
- Alimentație – poate avea legătură cu probleme gastrointestinale, dar și cu boala cardiacă ischemică
- Respirație – asociată cu durerea pleuretică
Tipuri de durere toracică și diagnostic
Angina pectorală tipică este descrisă ca o senzație de ”strângere” sau ”greutate” în spatele pieptului, similară unei benzi sau unui corset, cu o senzație ”compresivă”. Poate să se extindă uneori către brațul stâng, gât sau chiar în spatele abdomenului. Severitatea acestei senzații poate varia mult. E important să reținem că prezența anginei nu indică întotdeauna o problemă coronariană – alte cauze posibile includ stenoza aortică, obstrucții ale căilor de evacuare ale inimii și anemia.
Ischemia miocardică generează o durere tipică de angină pectorală. A fost descrisă încă din 1768 de Heberden, manifestându-se la efort sau după mese, fiind resimțită retrosternal, având un caracter constructiv sau compresiv, variind în intensitate și anxietate însoțitoare. Durează în general între 15 și 20 de minute și răspunde rapid la nitroglicerină. Angina de efort se ameliorează când se întrerupe efortul. Durerea poate să fie simțită și în alte zone decât retrosternal sau să cauzeze doar disconfort.Angina cronică stabilă este provocată de efort fizic, frig sau stres emoțional și se ameliorează când se odihnește. Pot exista și alte zone de disconfort sau durere în corp.
Angina instabilă poate apărea la repaus sau efort minim și este mai intensă și persistentă. Simptomele care apar și dispar sau se agravează rapid ducând la prezentarea de urgență la medic sunt numite angină crescendo. Pot fi însoțite de tulburări autonome, cum ar fi transpirația, greața și vărsăturile. Durerea ascuțită sau schimbările frecvente de localizare sunt puțin probabile să fie cauzate de ischemie miocardică.Angina Prinzmetal este un tip specific de durere anginoasă care apare în repaus, adesea în partea a doua a nopții.
Disecția aortei toracice debutează de obicei brusc, uneori chiar instantaneu, manifestându-se prin senzația de sfâșiere în partea toracică, de la față spre spate. Alte simptome pot apărea în funcție de zona vaselor afectate, inclusiv angină sau simptome neurologice cauzate de afectarea arterelor carotide sau spinale. Cauza cea mai frecventă a disecției de aortă este hipertensiunea, adesea nedetectată anterior, iar sindromul Marfan reprezintă un factor predispozant important.
Embolia pulmonară se poate manifesta prin durere pleuritică – o durere ascuțită, localizată și accentuată la inspirație, uneori însoțită de dificultăți de respirație sau hemoptizie. Emboliile pulmonare mari pot începe cu apariția sincopei. Este crucial să identificăm factorii de risc, precum imobilizarea prelungită, prezența neoplaziilor, perioada postpartum, antecedentele de tromboză venoasă profundă sau embolism pulmonar, predispoziția familială pentru tulburări trombotice, fumatul și utilizarea de contraceptive orale.
Pericardita se manifestă printr-o senzație apăsătoare, arzătoare, localizată retrosternal, adesea ameliorată când persoana se apleacă înainte (această poziție probabil separă foile pericardice inflamate). De asemenea, poate genera dureri pleuritice. Simptomele virale sau ale bolii de bază pot fi prezente. Dispneea poate indica acumularea de lichid în jurul inimii, cunoscută sub numele de tamponadă pericardică.
Durerea esofagiană poate imita simptomele de angină, fiind asociată adesea cu efort fizic și ameliorată de nitrați. Asocierea cu refluxul esofagian, agravarea în poziție culcată, sau după consumul de alimente sau alcool, împreună cu ameliorarea prin administrarea de antiacide, indică durerea esofagiană. Totuși, diferențierea poate fi dificilă și adesea necesită investigații suplimentare. De reținut că uneori consumul de alimente poate, de asemenea, declanșa simptome similare cu angina.
Modalități de diagnosticare
Investigațiile paraclinice vor reflecta posibilele diagnostice si complicații, bazandu-se pe anamneză și examenul obiectiv. Ele vor fi de asemenea direcționate spre factorii de risc și măsurile de prevenire secundară (măsurarea colesterolului și tratamentul bolii cardiace ischemice)
Pentru diagnosticul anginei instabile /infarctului miocardic acut sunt necesare:
- Troponina
- Hemoleucograma completă, uree și electroliți
- Glicemie
- Colesterol total și LDL, HDL
- ECG
- Radiografie toracică
- La pacienți selectați: ecocardiografie, teste de efort, coronarografie
Ecocardiografia sau ecografia Doppler cardiacă utilizează ultrasunetele pentru a vizualiza imagini video a inimii în mișcare, vizualizează structura și funcția inimii, cuantifică valvulopatiile, absența formațiunilor intracavitare și a lichidului pericardic.
Testul de stres măsoară modul în care inima și vasele de sânge răspund la efort, se utilizează cicloergometrul sau mersul pe o banda de alergat în timp ce sunteți conectat la un ECG.
Coronarografia este o investigație care identifică anatomia arterelor coronare responsabile de irigarea inimii. Aceste artere pot fi îngustate sau stenozate, iar în timpul procedurii se injectează o substanță de contrast direct în aceste artere. Acest lucru se face printr-un cateter, un fir ghid sau un tub lung și subțire introdus în artere, fie la nivelul încheieturii mâinii, fie la nivel inghinal, pentru a ajunge la arterele inimii. Pe măsură ce substanța de contrast umple arterele, acestea devin vizibile atunci când sunt expuse la raze X și sunt vizualizate în timp real pe ecranul video. În timpul aceleiași proceduri, se poate interveni și prin implantarea unui stent dacă există îngustări semnificative în arterele coronariene care necesită această intervenție.
În vederea diagnosticului emboliei pulmonare, se recomandă:
- Test D-Dimeri
- Hemoleucogramă completă
- Gazometrie arterială
- ECG (electrocardiogramă)
- Radiografie toracică
- Pentru pacienții selectați: angiografie pulmonară CT, scintigrafie ventilatorie-perfuzie, ecocardiografie, angiografie pulmonară, eco Doppler membrelor inferioare, screening pentru trombofilie.
Pentru diagnosticul disecției de aortă, se sugerează:
- CT cu substanță de contrast pentru aorta toracică și abdominală
- Hemoleucogramă completă
- Uree și electroliți
- Electrocardiogramă
- Radiografie toracică
- Pentru pacienții selectați: ecocardiografie transtoracică și/sau transesofagiană, RMN (rezonanță magnetică nucleară).
Pentru diagnosticul pericarditei, se efectuează:
- Test pentru Proteina C reactivă
- Hemoleucogramă completă, uree și electroliți
- Troponină
- ECG
- Pentru pacienții selectați: ecocardiografie, dozare ANA (anticorpi antinucleari), ADNdc (acid desoxiribonucleic), titru viral, microscopie și cultură din lichidul pericardic.
Tratament pentru durerea toracică
În continuare, voi sublinia succint tratamentul durerii toracice de origine non-cardiacă, accentuând apoi abordarea specifică durerii toracice de cauză cardiacă. Este crucial să abordăm corect tratamentul durerii toracice. În primul rând, este esențială diagnosticarea cauzei, de aceea, recomandarea este să consultați un medic specialist pentru evaluare, identificarea investigațiilor necesare și, ulterior, pentru a urma un tratament adecvat.
Astfel, pentru alte cauze ale durerii toracice, se pot utiliza diverse metode de tratament:
- Medicamente antiacide sau proceduri pentru refluxul gastro-esofagian și esofagită pentru ameliorarea simptomelor.
- Introducerea unui tub sau dispozitiv pentru eliminarea excesului de aer în pneumotorax.
- Antidepresive pentru tratamentul durerii toracice asociate cu anxietatea și atacurile de panică.
Tratamentul pentru durerea toracică variază în funcție de intensitate, frecvență și condiția de bază a pacientului. Poate implica tratamente non-farmacologice, medicamente, proceduri non-invazive, intervenții chirurgicale sau o combinație a acestora.
Tratamentul pentru durerea toracică de cauză cardiacă implică:
- Medicamente pentru echilibrarea necesarului de oxigen pentru inimă, stabilizarea plăcilor aterosclerotice și prevenirea trombozei intracoronariene (anticoagulante și antiagregante plachetare).
- Coronarografie (cateterism cardiac) – o procedură interventională care poate include implantarea de stenturi sau baloane pentru deschiderea arterelor înfundate.
- Bypass coronarian – o intervenție chirurgicală pentru a restabili fluxul de sânge în jurul arterelor coronariene înfundate.
În practica zilnică, întâlnesc numeroși pacienți care se plâng de dureri toracice. Este evident că nu toți acești pacienți suferă de angină pectorală.
Aș dori să relatez cazul unui pacient, B.F., în vârstă de 67 de ani, care prezenta multiple factori de risc cardiovascular – obezitate, fumat, hipertensiune și dislipidemie. Acesta s-a prezentat la Centrul de Primiri Urgențe, unde, în urma anamnezei și investigațiilor paraclinice, precum electrocardiograma, i s-a pus diagnosticul de infarct miocardic acut. A fost necesară direcționarea către un Centru de Cardiologie Intervențională, unde s-a efectuat în regim de urgență o coronarografie, urmată de angioplastie percutană transluminală primară, cu implantarea unui stent activ farmacologic. Rezultatul final al procedurii a fost pozitiv, cu un rezultat post-procedural favorabil.
Prevenție și gestionare a durerii toracice
Țin să precizez că durerea toracica poate fi mai dificil de prevenit în anumite cazuri, însă pot fi luate măsuri pentru a scădea șansele de apariție a afecțiunilor asociate cu durerea toracică. Tratamentul preventiv nefarmacologic are o importanță deosebită. Un mod de viață sănătos înseamnă nu numai combaterea factorilor de risc cardiovasculari (fumat, obezitate, diabete zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială), dar și o dietă sănătoasă și activitate fizică regulată. De asemenea, este importantă informare pacientului asupra semnificației bolii coronariene, evidențiind importanța contribuției personale la propria stare de sănătate.
Fumatul este un factor de risc puternic și independent, de aceea oprirea fumatului constituie un element cheie în orice tratament al cardiopatiei ischemice. Fumatul crește mortalitatea cardiovasculară de 2 ori la pacienții de peste 60 ani și de 5 ori la pacienții sub 50 ani comparativ cu nefumatorii, oprirea fumatului duce la o scădere a mortalității cu 36% după infarctul miocardic. Beneficiile sistării fumatului se manifestă deja din primele luni, însă riscul fumătorilor devine egal cu al nefumatorilor abia în 10-15 ani fără a fi niciodată identic.
De asemenea, trebuie adoptată o dietă săracă în grăsimi saturate, hipocalorică, hipoglucidică cu scopul obținerii și menținerii unei greutăți optime ( IMC sub 25 kg/m2). Grăsimile sunt importante in dietă, însă trebuie trecut de la cele saturate din carne și brânzeturi la cele cu conținut crescut în acizi grași polinesaturați, adică pește și uleiuri vegetale. O variantă ce respectă acest principiu este dieta mediteraneană care conține predominant ulei de măsline, nuci, fructe, legume și cereale, în cantitate moderată carne de pește sau pui și doar puține brânzeturi, carne roșie, carne procesată și dulciuri.
Activitate fizică regulată se asociază cu scăderea mortalității și morbidității de cauză cardiovasculară. Este necesară efectuarea de activitate fizică zilnică, recomandandu-se exerciții fizice aerobe timp de 30 minute pe zi, mai mult de 3 ori pe săptămână.
Ce puteți face când apare criza de angină pectorală?
În cazul în care simtiți apariția unei crize anginoase opriti-vă din acea activitate și administrați sublinguala nitroglicerina comprimate sau spray, câte 1 cp la 5 minute , maxim 3 comprimate consecutive. Este cel mai eficient tratament pentru episodul de angină pectorală apărută la efort ducând la ameliorarea și dispariția durerii. Pentru pacienții cu episoade anginoase rare poate fi unicul tratament antiischemic, administrat doar în momentul episodului anginos. Având în vedere ca produce vasodilatație, se recomandă ca dozele să fie administrate în șezut sau în decubit dorsal deoarece la unii pacienți poate produce hipotensiune arteriala si lipotimie sau sincopa.
O anamneză buna nu este o întreprindere deloc ușoară. Ea presupune o bună capacitate a medicului de a comunica cu pacientul și poate conduce la stabilirea unei relații bazate pe încredere și respect facilitând actul medical ulterior. Bolnavul își va formula răspunsurile la întrebările adresate de medic în funcție de capacitatea sa de a-și analiza simptomele și funcție de statusul socio-cultural. Medicul îl va consulta și va conduce cu profesionalism interogatoriul astfel încât să poată fi definite motivele prezentării și istoricul bolii.
Consider extrem de importantă educația oferită pacientului de către medicul de familie și cardiologul său, referitoare la afecțiunile prezente, necesitatea modificării stilului de viață și importanța tratamentului. De asemenea, este esențial să se sublinieze în cabinet, pe scurt, riscurile asociate întreruperii tratamentului și posibilele complicații pe termen scurt și lung. Tratamentul trebuie explicat în mod clar și accesibil pacientului, iar acesta nu ar trebui întrerupt până la o nouă evaluare cardiacă!
Sfaturi pentru cititori privind căutarea asistenței medicale prompte în caz de durere toracică
Dată fiind multitudinea de cauze posibile ale durerii toracice și riscul de deces al anumitor afecțiuni, este recomandat ca pacientul sa solicite un consult de specialitate cât mai rapid de la debutul durerii toracice chiar dacă se va dovedi ulterior că afecțiunea nu este una gravă.
Consider util ca medicii de familie să dispună în cabinetele lor de un electrocardiograf pentru a putea efectua rapid diagnosticul unui sindrom coronarian acut și pentru a îndruma pacientul către centrul de urgență corespunzător.
Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare cunoscute necesită o evaluare cardiacă periodică, cel puțin o dată pe an sau mai devreme în anumite cazuri, conform recomandărilor medicului cardiolog curant. Totuși, nu uitați, este întotdeauna mai bine să prevenim decât să tratăm!
Dr. Chiculiță Florentina Claudia
Medic specialist cardiolog în cadrul Centrului Medical Anastasios Bacău.
