Avem un studiu care a inflamat presa din Balcani, studiu care s-a concentrat pe genetica sârbilor din arealul fostei Iugoslavii și care, a produs, în subsidiar niște concluzii ciudate, care ar fi trebuit să fie prezentate cu multe asteriscuri.
Dar presa a apucat cu lăcomie ciosvârtele și le-a împrăștiat după interese: atât bulgarii prin Novinite și BTA cât și maghiarii prin aproape întreaga presă au împrăștiat concluzia că s-ar fi determinat științific faptul că, din punct de vedere genetic, românii au 50-60% moștenire genetică slavă.
Chiar și unele site-uri de la noi au citat cu satisfacție acest studiu, subliniind că teoria daco-romană a primit, astfel, o mare lovitură.
Dacă de resursele maghiare sau bulgare nu avem nicio speranță să fie prezentat altfel aceste așa-zise rezultate, surpriza a venit de la o anumită parte a presei românești care ne-a învățat, ce-i drept, să ne delecteze cu binefacerile diversității de gen dar de la care nu așteptam să se alinieze și cu vectorii anti-naționali. Acum lucrurile sunt clare.
Studiul în sine nu este nici spectaculos și nici vreo mare brânză. Eșantionul folosit – circa 130 de schelete care ar fi trebuit să dea informație genetică despre întreg neamul slavilor – este foarte mic. Intervalul de timp analizat – circa 1000 de ani – este imens de mare în comparație cu materialul genetic disponibil. Și – ce e mai important – niciun schelet analizat nu a provenit din România și, mai mult, niciun român nu a fost testat în acest studiu pentru a i se compara genele.
Toți cei 37 de bărbați ale căror gene au fost comparate cu cele ale scheletelor presupuse a fi de neam slavic sunt sârbi din Serbia, Croația, Bosnia și Muntenegru. Din toată această poveste a reieșit că românii sunt pe jumătate slavi. Este ca și cum ai analiza genetic merele și perele și ți-ar da că prunele sunt înrudite cu mușețelul.
Ce este mai relevant în acest caz este că asistăm la un nou asalt împotriva istoriei naționale. O istorie devenită „paria” în țară, scoasă din manuale și pervertită de diverși așa-ziși istorici care vor să o demitizeze. Doar că, pe fondul asaltului împotriva istoriei, vine și presa care preia voit sau nu poveștile nemuritoare livrate de unii sau de alții. Și cei care ar trebui să ia atitudine nu o fac. Cum să o facă dacă avem istorici care consideră că geto-dacii sunt o invenție comunistă sau că voievozii noștri nu merită să fie incluși în manuale?
Vă veți întreba, probabil, care este scopul? Nu, scopul nu este să se demonstreze că Ardealul e al ungurilor sau că Dobrogea e a Bulgariei, cum am fi tentați să credem. Scopul ultim al pervertirii istoriei este să ni se inoculeze ideea că suntem cu toții străini pe aceste pământuri și că, fiind străini, nu trebuie să ne împotrivim colonizării.
Că dacă tot suntem străini, veniți de prin alte părți, nu avem voie să nu-i primim și pe alți străini care vin de aiurea. În vreme ce ne scoatem ochii cu ungurii și cu bulgarii ca să demonstrăm cine am fost primii, ni se trage istoria de sub picioare ca să fim declarați egali în drepturi cu noile popoare migratoare.