Zi de iarnă. Creștele Ciutului sunt acoperite de zăpadă. De-a lungul văii Uzului un vânt aspru, tăios biciuiește obrajii oamenilor. Dar nimeni nu-i dă importanță.
Cu atât mai puțin constructorii complexului hidrotehnic de la Poiana Uzului, pentru care ziua de luni, 21 decembrie 1970, va rămâne consemnată cu litere mari în istoria șantierului.
În jurul amiezii aici a avut loc închiderea barajului de la ultimul gol din baraj, moment care coincide cu începerea acumulării apelor în viitorul lac. De acum încolo, în spatele uriașului baraj, în corpul căruia au fost turnați 540.000 mc de beton, se va forma un lac lung de circa 12 kilometri în care vor fi acumulați aproape 100 milioane mc de apă.
Acest uriaș rezervor va asigura alimentarea cu apă a localităților și centrelor industriale de pe Valea Trotușului. Odată cu închiderea barajului, echipele din brigada complexă, condusă de inginerul Gh. Pătrașcu și maistrul Vasile Gorgos, au început turnarea betonului care va bară aductul de deviere a apelor de la baza blocului 23.
Da, la inginerul Liviu Guțiu, șeful șantierului, am aflat că ziua de ieri a avut pentru constructorii de aici și o altă semnificație: îndeplinirea devreme cu 10 zile mai a sarcinilor de plan pe acest an. De-a lungul celor 12 luni, constructorii au pregătit și turnat în corpul barajului 200.000 mc de beton.
De remarcat că întreg acest volum de lucrări face parte din cea de-a doua etapă de execuție a barajului. Obținerea acestor remarcabile succese este legată de numele a zeci și sute de muncitori, ingineri și tehnicieni dintre care amintim pe fierarii betoniști din echipa condusă de St. Huhurez, de dulgherii din brigăzile lui Gh. Rotaru și Ferenț Ianău, de macaragii D. Baltag și C. Stroia care lucrează la cele mai înalte cote ale barajului, de muncitorii din brigada complexă condusă de maistrul Mircea Grădici; încheind cu succes lucrările din prima etapă, ei și-au concentrat forțurile spre betonarea disipatorului de energie, care va asigura evacuarea viiturilor din primăvara anului care urmează.
În același timp, sfidând capriciile vremii, oamenii șantierului continuă înălțarea spre cota finală a tuturor celor 33 blocuri ale barajului.
Aplicarea, pentru prima oară în țară, a unor metode moderne de lucru a permis constructorilor nu numai înregistrarea unor ritmuri înalte de lucru, ci și obținerea unor însemnate economii de ciment, fier-beton și material lemnos.
Ne referim la utilizarea cofrajelor prefabricate din beton înglobate în corpul barajului, ca și la sistemul de betoane vacuumate folosit la construcția disipatorului de energie.
Tot aici, pentru prima dată la o construcție hidrotehnică amplasată pe cursul superior al unui râu, a fost folosită instalație complexă de preparat agregate, concepută și realizată de un colectiv de specialiști din cadrul întreprinderii de construcții hidrotehnice.
Numai prin punerea în funcțiune a morii cu bare pentru prepararea nisipurilor au fost obținute economii în valoare de 635.000 lei.
Marcând un moment important în viața șantierului, stăvilirea înainte de termen a apelor Uzului creează condiții ca angajamentul luat de constructori de a încheia lucrările de execuție a barajului cu un an mai devreme să fie îndeplinit cu succes. C. BARBU
Steagul roșu – 22 decembrie 1970
