Evenimentele recente din Venezuela, unde 95,3% dintre venezueleni au votat pentru anexarea provinciei Essequibo, reprezintă o dezvoltare semnificativă în dinamica geopolitică a regiunii.
Este vorba despre un teritoriu de 159.500 km2 la vest de râul Essequibo, administrat și controlat de Guyana, dar revendicat de Venezuela. Disputa privind granița a fost moștenită de la puterile coloniale (Spania în cazul Venezuelei și Țările de Jos și Regatul Unit în cazul Guyanei) și a fost complicată de independența Guyanei față de Regatul Unit în 1966. Disputa este strâns legată de cea privind apele teritoriale, cu Venezuela revendicând aproape toate apele teritoriale ale Guyanei, inclusiv toate câmpurile de petrol existente și potențiale.
În contextul noilor oportunități geopolitice apărute în urma schimbărilor din 2022, președintele Nicolas Maduro încearcă să capitalizeze asupra acestora pentru a rezolva o dispută de lungă durată și pentru a-și asigura accesul la resursele valoroase din Essequibo.
Originea conflictului datează din secolul al XIX-lea, când britanicii au luat controlul provinciei Essequibo care aparținea de Venezuela. Aceasta, împreună cu teritoriile adiacente obținute de la olandezi, a format singura colonie britanică de pe continent. Chiar și după independența țării, Venezuela nu a uitat niciodată de drepturile istorice asupra Essequibo. Descoperirea recentă a rezervelor de petrol și gaze în această regiune adaugă un strat suplimentar de complexitate și interes în disputa teritorială.
Maduro, prin victoria aparentă în votul populației, încearcă să profite de noua realitate geopolitică pentru a-și consolida pretențiile asupra Essequibo. Totuși, această mișcare nu a fost primită pasiv de către Guyana, unde președintele local vorbește despre sprijinul internațional și avertizează cu privire la hotărârea armatei sale de a-și apăra teritoriul. Acest avertisment se adresează nu doar Venezuelei, ci și potențialului sprijin extern pe care acesta l-ar putea primi.
Deoarece lumea asistă la o creștere a tensiunilor, se conturează implicații extinse. Companiile americane și Departamentul de Stat par să-și mențină interesul în regiune, în special din cauza resurselor energetice semnificative aflate în joc. Statele Unite nu vor preda fără luptă o regiune bogată în petrol și gaze, mai ales când un lider precum Maduro, considerat un aliat al lui Putin, își consolidează poziția.
America Latină, o regiune care a evitat conflictele armate interstatale în ultimul timp, devine acum un punct fierbinte. Nu e de ignorat faptul că această evoluție a situației să fie în legătură cu măsurile asimetrice promise de Rusia. După Orientul Mijlociu, America Latina ar putea fi un nou punct fierbinte destinat să atraga atenția și resursele occidentale, în vreme ce Taiwanul este pregătit intens pentru un conflict viitor.
