Restaurarea Cazinoului din Constanța se va finaliza în luna iunie a anului 2024, potrivit ultimelor estimări ale autorităților. Termenul la care clădirea va fi redeschisă efectiv publicului este și mai îndepărtat.
Oricum, este cert că faimosul edificiu nu va mai găzdui jocuri de noroc. Pentru acest hobby există acum numeroase opțiuni online, precum cazinou online MrBit.
„Cazinoul” de pe malul Mării Negre va fi transformat, cel mai probabil, în centru cultural, în care vor fi organizate expoziții, vernisaje, spectacole de teatru și de operă, proiecții de film, concerte etc. De asemenea, un punct de atracție va fi reprezentat de terasa-restaurant cu vedere la mare.
„Deși lucrările trebuiau să fie gata în a doua jumătate a acestui an, problemele întâmpinate pe parcursul reabilitării au dus la amânarea finalizării lor. În acest moment, se execută lucrările la partea de structură, la partea de arhitectură și de componente artistice. De asemenea, în scurt timp se va trece la partea de instalații interioare și exterioare, la consolidarea și la refacerea terasei exterioare”, s-a arătat într-un comunicat al Companiei Naționale de Investiții.
Un edificiu cu un trecut aparte
Clădirea cazinoului din Constanța are o poveste aparte. Inițial, pe acel loc exista un edificiu care găzduia spectacolele unor trupe de teatru care veneau în vechiul Tomis. În 1904, autoritățile au decis să dărâme vechea clădire și să ridice o nouă construcție, care se fie emblematică pentru oraș.
Arhitectul Petre Antonescu a primit în primă instanță lucrarea, dar schimbarea primarului a dus și la înlocuirea arhitectului. Astfel, tânărul Daniel Renard (32 de ani) a proiectat cazinoul în stil Art Nouveau. După ce fundația a fost modificată de trei ori, construcția cazinoului din Constanța a fost finalizată în 1910, inaugurarea fiind făcută în prezența Principelui Ferdinand. Era cel mai mare edificiu de acest fel din țară. Investiția de 1.300.000 de lei se justifica pe deplin.
Cazinoul din Constanța era unic în lume, pentru că fusese construit pe o porțiune de teren extrasă din mare. Înainte de începerea lucrărilor, orașul se termina sus, unde este în prezent Bulevardul Regina Elisabeta, iar în locul în care se află acum faleza și Cazinoul era acoperit de apa mării.
Clădirea era gândită să reprezinte spiritului național și să fie un pol al vieții aristocrate. Frumusețea sa a atras de-a lungul timpului multe personalități. În 1914, cazinoul a fost vizitat de Țarul Rusiei. Nu a existat conducător român în acea perioadă care să nu fi trecut pe acolo.
Restaurarea modernă a început în anul 2019
În timpul Primului Război Mondial, în clădirea cazinoului a funcționat un Spital Militar, fiind bombardată de aviația germană, apoi devastată de militarii inamici. Construcția refăcută în 1928 și redeschisă publicului a atras numeroși vizitatori din țară și din străinătate până când, în cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost din nou distrusă parțial, de bombardamente.
În anii 50, regimul comunist a schimbat destinația clădirii. La parter era un restaurant, iar la etaj o sală de cinematograf. În acea clădire, Gheorghe Gheorgiu Dej și apoi Nicolae Ceaușescu au primit în vizită conducători din toată lumea.
Ultima renovare a clădirii a avut loc în perioada 1986-1988, fiind realizată de un colectiv de artiști plastici format din Sorin Dumitru, Gheorghe Firca, Ion Mițurcă, Nae Mira și Nicolae Moldoveanu. Perioada de după Revoluție a adus o degradare continuă, deși Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a declarat cazinoul din Constanța monument istoric.
Contractul pentru lucrările de restaurare care se desfășoară și în prezent a fost semnat în anul 2019. Inițial, a fost estimată o valoare a proiectului de 111.553.450 de lei, primul termen pentru finalizare fiind toamna lui 2022. Ulterior, s-a constatat că este nevoie de mai mulți bani.
În urmă cu doi ani, chiar s-a pus problema sistării lucrărilor, devizul fiind depășit cu 40% după numai un an și jumătate de la startul renovării. Autoritățile centrale și locale declarau atunci că nu dispun de fonduri suplimentare, considerând că „probabil ar fi fost mai ieftin să dărâme Cazinoul și să îl reconstruiască de la zero păstrând toate elementele de arhitectură”.
Până la urmă, Ministerul Dezvoltării, coordonatorul proiectului, a găsit resurse financiare pentru ca șantierul să funcționeze în continuare, dar pe parcursul lucrărilor au apărut situații neprevăzute, fiecare nouă cheltuială necesitând parcurgerea unor proceduri birocratice care au necesitat timp.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
