În lumina descoperirilor fascinante din istorie, Bacăul, actualul municipiu în inima Moldovei, devine o scenă a trecutului încărcată de mister și intrigă. Conform relatărilor din „Descriptio Moldaviae,” magnum opus al domnitorului Moldovei Dimitrie Cantemir, redactat între anii 1714 și 1716, Bacăul ar fi fost înconjurat de un braț al râului Bistrița și ar fi plutit pe o insulă cu trei sute de ani în urmă, scrie Adevărul.
Această perspectivă se întărește prin alte surse istorice, care menționează că pârâul Negel, înainte de a-și schimba cursul, ar fi trecut prin proximitatea actualului Palat Administrativ din Bacău, înconjurând apoi târgul și vărsându-se în Bistrița. Când au fost efectuate săpături pentru fundația palatului, au fost descoperiți stâlpi și grinzi de moară, martori tăcuți ai unei perioade uitate.
Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldaviae,” oferă o privire captivantă asupra Bacăului de altădată, prezentându-l ca un târg amplasat pe o insulă a râului Bistrița.
„Ținutul Bacăului, peste care este un vornic, cu scaunu la Bacău, târg situat într-o insulă a râului Bistrița, vestit pentru abundența merelor și altor fructe. Are și un episcop catolic, care se numește de Bacău, pentru că în ținuturile de pe lângă munte sunt mulți supuși moldoveni, numiți catolici după naționalitatea și religiunea lor, pe care i-a așezat acolo Ștefan Vodă, după ce a buiruit pe Matiaș, regele unguresc și i-a împărțit pe la boierii săi”, scrie Cantemir.
Peste 170 de ani mai, S.P. Radianu, în monografia „Județul Bacău-Studiu agricol și economic,” explorează posibilitatea ca Bacăul să fi fost înconjurat de un braț al Bistriței în vremea lui Cantemir. Teoria sa sugerează că orașul ar fi format o insulă, iar apoi, odată cu schimbarea cursului râului, ar fi ajuns în starea actuală.
„Este cu putință, ca târgul Bacăului, pe timpul lui Cantemir, să fi fost înconjurat de un braț al Bistriței. Încât să formeze o insulă, pe urmă, prin schimbarea cursului râului, și retragerea apei, să ne înfățișeze starea de azi. Cum că Bistrița avea alt curs în vechime, aceasta se vede și se poate constata chiar azi, cu începere de la scapul dealului, aproape de Săucești, unde Valea Siretului, împreună cu cea a Bistriței, se lărgește până la 2 kilometri întindere. Chiar Siretul avea un alt curs în vechime, și se constată că acest râu, deși liniștit, și-a schimbat cursul de mai multe ori, se vede aceasta foarte bine, aproape de Răcăciunii domnului Fornorache”, scrie acesta.
Ce este cert este că a existat o mănăstire catolică situată pe o insulă formată din brațele Bistriței. Pe o hartă desenată de militarii austrieci la sfârșitul secolului al XVIII-lea, orașul Bacău apare în dreapta celui mai vestic braț al Bistriței, dar apare și o mănăstire la sud de satul Sârbeni.
Această mănăstire este înconjurată de albia secată a unui braț al Bistriței, albie ale cărei urme se vor găsi și un secol mai târziu, pe o altă hartă, realizată tot de austrieci. Interesant este că albia secată pare să fie un vechi curs al Bistriței, care se varsă în Siret puțin mai la nord decât acum.
