Situația consumatorilor români în ceea ce privește costul energiei electrice este una cu totul remarcabilă, și nu în sensul bun. Cu toate că România se mândrește cu statutul de mare producătoare de energie electrică și beneficiază de un potențial energetic considerabil, cetățenii români plătesc un preț considerabil mai mare pentru electricitate comparativ cu alți consumatori din alte țări europene.
Cifrele vorbesc de la sine: cu un tarif de 173 EUR/MWh, România este în fruntea clasamentului în ceea ce privește costul energiei electrice, depășind cu mult alte țări europene. De exemplu, în Ungaria, prețul este de 144 euro/MWh, în timp ce în Cehia acesta se situează la 135 euro/MWh. Spania și Germania au tarife de 108 euro, respectiv 130 euro/MWh, ceea ce evidențiază încă o dată diferența semnificativă dintre costurile energetice din România și cele din alte state europene.
Cu toate aceste cifre, cel mai elocvent exemplu rămâne cel al Suediei și Norvegiei, unde există regiuni în care prețul energiei electrice atinge doar 9 euro pe MWh. Aceasta este o comparație izbitoare care evidențiază cât de semnificativă este discrepanța în ceea ce privește costul energiei electrice pentru consumatorii români. Cifrele ar trebui să atragă atenția asupra necesității de a găsi soluții pentru a aduce prețurile la energie electrică la un nivel mai accesibil pentru cetățenii români.
Acest lucru ridică o serie de întrebări cu privire la motivele care stau la baza acestei discrepanțe uriase în prețurile la energie electrică și felul în care aceasta afectează buzunarele consumatorilor români. O parte din această situație se datorează presiunii venite din partea Uniunii Europene și a orientării către energii „curate și sustenabile”. Guvernele anterioare au luat măsuri de reducere a emisiilor de carbon, închizând minele de cărbune și planurile de producție termoelectrică bazate pe cărbune. Efectele secundare ale acestei transformări sunt resimțite la nivelul consumatorilor casnici, care acum plătesc mai mult pentru energia electrică.
Impactul prețului energiei electrice asupra economiei românești este semnificativ și se resimte în întregul lanț economic. Costurile ridicate ale energiei au un impact negativ asupra consumatorilor casnici, care plătesc facturi mai mari, și asupra industriei, care se confruntă cu cheltuieli energetice semnificative. Această problemă se răsfrânge în întregul lanț de producție, de la producători la exportatori, afectând în cele din urmă competitivitatea produselor românești pe piețele internaționale.
Pe măsură ce costurile energetice cresc, companiile românești devin mai puțin competitive pe piața globală, ceea ce poate duce la o scădere a exporturilor și la dificultăți financiare pentru multe întreprinderi. De asemenea, aceste costuri mai ridicate pot încetini dezvoltarea economică și pot împiedica atragerea de investiții străine.
Întrebarea referitoare la deciziile luate în ceea ce privește sectorul energetic în România ridică numeroase semne de întrebare. Este evident că țara are un potențial energetic semnificativ, având atât resurse naturale, cât și infrastructură adecvată pentru producția de energie. Cu toate acestea, deciziile de a închide termocentrale și hidrocentrale, precum și de a se alinia la directivele și obiectivele impuse de Uniunea Europeană, ridică întrebări asupra consecințelor economice și energetice ale acestor măsuri.
Cum am devenit noi ultimii fraieri din lume care am aplicat la milimetru aberațiile servite de la Bruxelles și am închis termocentrale, hidrocentrale, de am ajuns să numărăm kilowatt-ii consumați să nu cumva să depășim bugetul?
