La noi, in Moldova, sarbatorirea Anului Nou ocupa un loc distinct. Urâtul si frumosul, raul si binele se amesteca intr-un vârtej transpus simbolic intr-un carnaval ritmat si bogat colorat de numeroase rituri, ceremoniale, datini si obiceiuri.
De Anul Nou se merge cu „Plugusorul”, un obicei stravechi. Pe fondul sonor asigurat de melodia unui fluier si sunetul neacordat al unei tobe, alaturi de „buhai” (care imita mugetul taurului) se rosteste un text in versuri care infatiseaza alegoric munca agricultorului (aratul, semanatul, seceratul, treieratul etc), la care se adauga urari de sanatate si belsug in toate. Acestea sunt insotite de clinchete de clopotei, de chiuituri si pocnete de bici, pentru alungarea a tot ce reprezinta rau si urât. Cu o larga raspândire la sate este si jocul „Caprei mari si a capritelor mici”, dar si traditia „Ceata tobosarilor” ai carei interpreti aduc ritmurile unor dansuri populare de virtuozitate. Din marea varietate a jocurilor cu masti este si „Capra muta” care face parte din tipologia mastilor costum prin care interpretul isi acopera intreg corpul. Scenariul obiceiului are si un moment distinct, reprezentat prin „moartea caprei” si „invierea ei”. Capra este adusa la viata” de „Ceata mascatilor”, un grup de persoane carora li se atribuie denumirea generica de „Urâti”, in contrast cu cea de „Frumosi”, atribuita personajelor costumate in haine de sarbatoare ce manifesta un comportament lipsit de stidente. „Jocul cailor” este un alt obicei ce aminteste de stravechiul cult al fertilitatii, de serbarile procesionale cu animale, ce solicita purtatorilor de masti sa execute diverse miscari si actiuni specifice acestor animale, prin muzica, imagine plastica, dans si pantomima.
Jocul cu masti
Sunt semnalate peste 100 de obiceiuri de iarna care apartin categoriei „jocurilor cu masti”. Cele mai cunoscute sunt – Jocul Caprei, Jocul Cerbului, Jocul Caiutilor, Jocul Ursului. Majoritatea mastilor sunt antropomorfe – mosnegi, babe, draci, tigani, tiganci, negustori, doctori etc. Protejati de „obrazare” (masti care acopera doar capul) sau de masti costume (ce acopera intreg corpul), personajele din jocul mastilor au rolul de a ironica, de a demasca si satiriza, de a sanctiona tot ceea ce este imperfect de-a lungul anului. Mastile obiceiurilor de iarna sunt confectionate de materiale diverse, de la blana, postav si lâna, pâna la lemn sau arama. Adesea ele sunt impodobite cu materiale stralucitoare (poleiala, margele, hârtie colorata, cioburi de sticla, flori din plastic, pene si altele). Muzica in aceste jocuri este asigurata de folosirea fluierului, a cimpoiului, cobzei, vioarei, tambalului mic, trompetei si tobei.
„Respectul fata de traditie si grija pentru forma obiceiurilor au facut ca in satele cu viata traditionala, anumite persoane cu aptitudini si interes sa se specializeze in aceste jocuri. In prezent, scenariile obiceiurilor traditionale sunt, de buna seama, sensibil schimbate. Mai putem vorbi de reminescente arhaice, de unele secvente cu caracter ritual sau de prezenta, pe ici – colo, a unor obiecte si gesturi magice.”
Petre Vlase, director Ansamblul Folcloric „Busuiocul”
