2013 – 2023
Aşadar, sunt zece ani de când alocăm din zestrea noastră de timp cultural un moment distinct graiului străbun, dintotdeauna parte a fiinţei spirituale. Potrivit Legii nr. 53/2013, la 31 august este instituită Ziua Limbii Române, de fapt un reflex a ceea ce s-a petrecut în spaţiul de dincolo de Prut încă din 1990. Autorităţile din Republica Moldova decretaseră atunci limba moldovenească drept limbă oficială, chiar dacă glotonimul adecvat era limba română.
Dare de seamă de acolo…
De necrezut, dar abia după 33 de ani Chişinăul a decis să îndrepte o greşeală pe care au adus-o în discuţie toţi oamenii de bună-credinţă şi îndeosebi scriitorii (Grigore Vieru, Nicolae Dabija ş.a.). Eugen Coşeriu a numit eroarea fraudă ştiinţifică, de vreme ce realitatea lingvistică de acolo se încadrează în zona de manifestare a unui grai (cel basarabean). Acesta este parte a subdialectului moldovean, componentă (alături de subdialectele muntean, bănăţean, crişean şi maramureşean) a dialectului dacoromân, adică a limbii române, care mai cuprinde dialectele aromân, meglenoromân şi istroromân. Deci din martie 2023, sintagma absurdă limba moldovenească a fost înlocuită oficial cu cea naturală: limba română.
… şi de aici
La Bucureşti, în mare, e bine. Rău e că romgleza zburdă, nederanjată de nimeni, peste tot (unde eşti tu, George Pruteanu?) şi că în şcoală nu se studiază limba română, ci comunicarea în limba română. Şi aici este o eroare ştiinţifică, pentru că studierea limbii materne trebuie să preceadă actul comunicării, şi nu să fie substituit de acesta; comunicarea nu este nucleul relaţionării umane, ci consecinţa/obiectivul acesteia. (Probabil acesta este motivul pentru care de aproape un sfert de secol elevii liceelor pedagogice de la noi nu mai au între discipline limba română. A dispărut abecedarul, aşa că un ţânc de clasa I, întrebat ce are ora aceasta, va răspunde: „Am /celere/ sau /cî-lî-rî/”, după cum scrie pe copertă: „Comunicare în limba română”.) Tot rău e că a fost impusă în gimnaziu Gramatica Academiei (2005/2008), cu o terminologie sofisticată, greu de asimilat de elevi şi chiar de dascăli. (Cred că există un metabolism special al oricărui vorbitor, care digeră cu mare dificultate un element nenatural, tratat ca un corp străin.)
Ediţia 2023, adică a XI-a
Oferta zilei e interesantă: Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, invitat la Matinalul RRA-ului (ora 8,30), ne-a amintit câteva adevăruri: „Limba nu se moşteneşte, ci se învaţă; altfel nu vom şti când scriem cu doi i şi când punem cratimă la s-a ori sa”; „Limba trebuie protejată, ca să nu rămână ca o grădină fără grădinar”; „Orice englezism public se cere însoţit de traducerea în română”; „Comunicare în loc de limba română e o găselniţă comunistă”; „E nevoie de bună rânduială şi pentru limbă”. Iaşiul lui Eminescu, Creangă, Iaşiul „Junimii” a programat pentru ora 10, în Parcul „Copou”, marea dictare. Strălucită idee! Şi tot Ioan-Aurel Pop publică două pagini mari pentru o întrebare dramatică: „De ce nu vorbim şi nu scriem corect româneşte?”, în „Contemporanul. Ideea europeană” (nr. 8, aug. 2023, pp. 6-7).