„Curaj! Eu sunt, nu vă temeți!”
Când și unde îl întâlnim pe Dumnezeu? Duminica este o zi în care căutăm să acordăm mai mult timp celor dragi, celor din familie, nouă înșine și lui Dumnezeu.
Dar îl găsim prezent pe Dumnezeu doar o dată pe săptămână, participând la Sfânta Liturghie? Știm că este prezent acolo; dar unde îl mai întâlnim?
Lecturile sfinte din această duminică evidențiază două locuri sau împrejurări în care îl putem întâlni pe Dumnezeu în viața noastră: în liniște și în furtună.
În prima lectură, luată din Cartea întâi a Regilor, îl întâlnim pe profetul Ilie lângă muntele Horeb, fugind din fața reginei care vrea să-l ucidă. În acest context, ajuns lângă munte, Ilie caută să primească un semn al prezenței lui Dumnezeu: mai întâi într-un vânt puternic, apoi într-un cutremur, iar în final în foc. Însă Dumnezeu nu a fost prezent în acestea. În schimb, Dumnezeu și-a manifestat prezența într-un sunet de liniște adâncă.
Adesea și noi căutăm să-l descoperim pe Dumnezeu într-un mod neobișnuit, extraordinar. Miracolele și viziunile au făcut mereu parte din viața Bisericii, însă problema apare când ne gândim că Dumnezeu este prezent doar în aceste moduri extraordinare, nu și în rutina zilnică. Important este să-l descoprim în liniștea fiecărei zile.
Dar nu putem avea parte doar de liniște în viața noastră. Adesea apar și furtuni. Fragmentul evanghelic (Mt 14,22-33), pe lângă furtuna de pe mare, care i-a surprins pe ucenici în barcă, ne vorbește și despre furtunile vieții pe care le avem fiecare de înfruntat. Acestea pot lua forma unor probleme în familie, cu copiii, în viața de căsătorie, la locul de muncă, sau probleme de sănătate. Furtuna se concretizează în viața noastră și atunci când ne îndepărtăm de rugăciune, de Biserică, comunitatea de credință, și încercăm să ne rezolvăm problemele pe cont propriu.
Evanghelia din această duminică ne învață că Dumnezeu este alături de noi chiar și în momente de furtună. Prin intermediul sfintelor sacramente, cu ajutorul fraților în credință, în rugăciunea personală, Domnul ne transmite tuturor acest mesaj: „Curaj! Eu sunt, nu vă temeți!”
Biserica este Barca ce străbate de două milenii marea învolburată a lumii. Dacă rămânem în această Barcă vom putea trăi în pace atât momentele liniștite cât și în cele de furtună.
Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău
