Un (domn, desigur) ministru și-a prezentat demisia. De onoare, zice el. După ce a gestionat cel puțin iresponsabil tragedia națională a azilurilor, ca urmare a presiunilor făcute asupra sa, vreme îndelungată și din toate zările, a binevoit să plece. Atitudinea nu este doar șmecherească, sfidătoare, ci de-a dreptul măgărească, dacă nu cumva îl jignesc pe simpaticul animal. M-am întrebat mereu de ce pușcăria nu este o ,,răsplată” pentru politicienii care, prin erorile lor, prin lipsa de competență, provoacă daune grave ființării noastre.
Aceștia ar trebui să beneficieze de posibilitatea de a reflecta de după gratii la tâmpeniile comise. În actualul format al democrației, în care ca politician agresor al comunității nu riști decât să fii schimbat (ehé, cu onoruri!) din funcție și săltat în alte conexiuni nesimțite la resursele statului, sfidarea intereselor cetățeanului este groaznică. Ar trebui să fundamentăm o instituție sui-generis a democrației noastre suferinde: Pușcăria de onoare (demagogică). Altfel, ne vom trezi că etern își vor bate joc de noi acești ticăloși.
Și o doamnă (o doamnă, desigur) ministru și-a prezentat demisia, într-un târziu rușinos ca un schelălăit de potaie politică. Dar n-a fost nici măcar o demisie demagogică de onoare, ci una despre care zice că este efectul unor comploturi ale dușmanilor de partid. Și pentru asemenea cazuri ar trebui să turnăm temeliile unei pușcării: Pușcăria celor care n-ar trebui să viseze nici măcar la demagogica onoare.
Nu mă miră atitudinea ticăloșilor strecurați în politică, în varii instituții și afaceri mafiote față de cei aflați deja cu ființarea în mare destrămare. De la aceștia nu poți avea așteptări locuite de pozitivitate. Mă revoltă însă faptul că pustiul din suflete își tot extinde granițele. Printre salariații care au lucrat în aceste filiale mioritice de Auschwitz (mă repet, știu) au lucrat și oameni cu presupuse conștiințe netrucate (creștine, nu?): îngrijitori, muncitori de întreținere, paznici etc. Oameni care știu ce sunt suferința și nedreptatea. Aceștia de ce au tăcut? Cum le-a fost cumpărată participarea la crimă?…
