După un periplu canadian de peste trei decenii, fosta noastră concitadină Lucia Verman se întoarce acasă cu gândurile și dorurile ei închise între coperțile unei cărți mărturisitoare: „Când eram prietenă cu timpul”.
Băcăuancă, „trup și suflet” de româncă și, deopotrivă, de moldoveancă, s-a lansat în aventura vieții ei la vârsta marilor căutări ale destinului, așa cum, de altfel, au făcut-o mii și milioane de români după „marea schismă” de după decembrie ‘89. Lucica știind foarte bine că nu timpurile sunt sub oameni, ci oamenii sunt sub timpuri. Așa că s-a reîmpământenit pe plaiuri canadiene, în orașul cu mii de conaționali, Misisaga, unde și-a croit un nou destin. Neuitându-și, însă, nicio clipă rădăcinile, care-i fuseseră date și îngrijite de ilustrul său tată – ziaristul-scriitor Eugen Verman. Cel de la care a moștenit talentul și pasiunea de a-și exprima sentimentele și prin cuvântul scris și tipărit.
Optimistă și încrezătoare în kharma ei, aceea că va avea tinereți fără bătrâneți și viață fără de moarte, Lucica avea să-și ia adio de la tot ceea ce iubise cu pasiune, cât și de la cei apropiați sufletului ei, la o vârstă la care încă își mai hrănea marile speranțe. Luându-și rămas bun de la noi prin cele 55 de povestiri ale volumului, câte una pentru fiecare an de viață cu care a fost dăruită. Carte apărută sub îngrijirea soțului său, Ion Ilisie.
Lansarea volumului-document afectiv „Când eram prietenă cu timpul” va avea loc miercuri, 19 iulie, de la orele 18,00, în salonul ce găzduiește evenimentele editoriale de referință ale Bibliotecii Județene „Costache Sturdza”, din Bacău. Lansarea volumului va beneficia și de vizionarea unui film documentar consacrat autoarei.
Mihai Buznea
