Nu au trecut mulți ani de când a ieșit „în piață” problema legumelor și fructelor tratate cu diferite substanțe chimice, a căror cantitate depășea cu mult normele stabilite. A fost, dacă țin minte bine acum trei ani. S-a făcut iureș în presa scrisă, la televiziune, au fost publicate studii, au intervenit medicii, chimiștii și biochimiștii. S-au tras concluzii, au fost formate comisii, s-au stabilit măsuri.
Gata! Ne-am liniștit, s-au promis controale periodice, s-a stabilit ca instituțiile și societățile cu atribuțiuni de control să fie dotate cu aparatura tehnică de specialitate pentru a se măsura corect și pe loc „curățenia și sănătatea” produselor scoase la vânzare. Subiectul a murit o vreme, noi am consumat liniștiți legumele și fructele din import și de pe ogoarele noastre, convinși că sunt sănătoase, conțin vitaminele și fibrele necesare corpului uman.
Surpriza a venit mai repede decât ne așteptam: la începutul verii a izbucnit din nou scandalul: pe piață sunt la vânzare iar fructe și legume doldora de chimicale, roșiile, castraveții, vinetele, până și pătrunjelul și mărarul au „picat” examenul calității, promovându-l doar pe cel al aspectului exterior: mari, frumoase, netede, rotunde, doar că din interior pândește moarteal.
Nici acum piețele, instituțiile de control, vămile etc. nu au aparatura necesară pentru măsurarea indicatorilor de calitate și concentrația de chimicale. Nu s-au învrednicit să le cumpere, invocând aceleași cauze: nu sunt bani, nu sunt oameni, nu avem specialiști, că agricultura e făcută acum de nepricepuți, fiecare face de capul lui, urmărind doar profitul. Nu s-a întâmplat nimic, dar absolut nimic, nu au urmat sancțiuni, demisii, destituiri, de sus și până jos.
Când îi asculți pe nemernici, începi să le plângi de milă, așa convingători sunt în nesimțirea lor. Așa s-a întâmplat cu spitalele în care au ars oameni, așa se va întâmpla și cu dezastrul din azilele pentru bătrâni. Cineva spunea că avem un stat „eșuat”, că ceea ce se întâmplă este o „rușine națională!” Și, cui îi pasă?