Vaietele agricultorilor cu privire la secetă sunt auzite, în ultimul timp, cam în fiecare an.
Pentru un om obișnuit, vara ceva mai răcoroasă și ploile care cad parcă mai des și mai agresiv arată o vreme normală. De unde să știi dacă apa ajunge unde trebuie, mai ales dacă trăiești la oraș, unde spațiile verzi (atâtea câte mai sunt!) parcă arată destul de bine la culoare.
Cu puțin timp în urmă, un cunoscut agronom băcăuan spunea că tocmai venise de la Constanța, iar pe câmpuri, peste tot, a văzut din nou urmele secetei. Iar despre irigații nici să nu mai vorbim.
În România – spun și cei de la Ministerul Mediului -, ploile abundente alternează tot mai des cu perioadele de secetă. În contextul încălzirii globale, analizele climatice arată pentru România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului pe parcursul secolului al XXI-lea, în toate anotimpurile, dar mai pronunțată vara și iarna. Cel mai cald an înregistrat a fost 2015. Iarna se manifestă tendințe crescătoare semnificative ale temperaturii aerului în regiuni din sud, centru și nord-est. Iar din 1961, durata valurilor de căldură este în creștere semnificativă în sud și vest. Din 1901 până în prezent, România a avut în fiecare deceniu de la unul până la patru ani extrem de secetoși/ploioși. În perioada 1961 – 2010, evoluția intensității arșiței din România a arătat o tendință de creștere, mai ales după anul 1981. În plus, diminuarea volumului de precipitații a condus la scăderea exagerată a debitelor pe majoritatea râurilor țării și, în special, în sudul și sud-estul României.
Iar estimările arată că iernile vor deveni mai umede și verile mai uscate. Schimbările climatice afectează calitatea vieții, aduc instabilitatea serviciilor economice și sociale, în agricultură, silvicultură, pescuit, industrie, energie, transport, construcții, turism etc.
