Ce-i mult, nici lui Dumnezeu nu-i place!

Nici nu s-au stins ecourile grevei personalului din sistemul de învățământ, că s-au pornit și alte categorii de salariați din sistemul bugetar să-și strige nemulțumirile, să bată fierul cât e cald și sita nefolosită. Și, ca să continuăm în aceeași paradigmă: sacul este deschis, luați fraților, cât e bine și soare încă pe cer. Nemulțumiții, restanțierii la măriri de salarii sunt polițiștii din penitenciare, lucrătorii de la căile ferate, din Sănătate, de sus și până jos, iar de câteva zile au „depus armele” judecătorii, procurorii și grefierii. După cum știe toată lumea bine informată, după cum și cei în cauză știu, judecătorii și procurorii nu au voie să declanșeze grevă, cum, normal ar fi ca nici polițiștii să nu poată ieși în stadă, decât în misiune.

Dacă personalul mediu și auxiliar din Sănătate au revendicări justificate, medicii și-au inventat și ei câteva nemulțumiri, pe care le-au scos în față, că, altfel!, nu vor mai intra în gărzi. Am tot respectul pentru munca medicilor, pentru profesionalism, dăruire și dedicație (am fost, mai ales în ultimii ani, pacient, internat în câteva spitale, am fost la Urgențe, le-am mulțumit frumos pentru felul în care am fost tratat), însă cererile, acum, când țara atât poate sunt cam mari și, sunt convins, fiecare medic se uită pe fluturaș și la rubrica venituri totale, și, dacă nu știu, o spun eu, salariul minim net pe economie este de 2.500 de lei, iar salariul mediu net este de 4.500 de lei. În România.

Nu-i prima dată când judecătorii și procurorii încalcă legea, declanșând un conflict de muncă, întrerupând activitatea, nemaiurmând pașii înscriși în lege. Care-i nemulțumirea? Evident, tot banii, la care se adaugă și marea anomalie cea care privește pensiile, pensiile speciale și vârsta de pensionare. Au închis ușile, au tras obloanele, au amânat cauzele, intervenind doar la urgențe. Eu dacă aș fi Stat, Guvern, un fel de Ludovic, nu aș apleca, de data aceasta, urechea la plângerile acestor doamne și domni. Grevă? Bine. Aplicăm legea. Este prea mult: salarii monstruos de mari, alte venituri de nu le mai știi numărul și cuantumul, pensii „nesimțite”, sintagmă consacrată, nu am inventat-o eu, acum. Pensia minimă, în România este de 1125 lei. Pensia unui judecător? Pensia unui procuror? S-a ajuns prea departe, este prea mult. Grevă? La fel ca la profesori, zilele de grevă nu se plătesc, revendicările nu se mai discută decât după ce sistemul intră în normalitate. Nu moare țara asta dacă judecătorii și procurorii intră în grevă. Moare ea din alte motive.