Amintiri pentru Federica
Salina Tg. Ocna a fost doldora de turisti in acest weekend. Cei mai multi erau romani care muncesc „afara” si vin sa-si petreaca vacanta de vara in Romania. Aproximativ 80 la suta din masinile din parcare erau inmatriculate in strainatate. „Italienii” vor sa-si vada parintii, dar si sa se recreeze.
Salina Tg. Ocna este unul dintre putinele obiective turistice pe care le are judetul. Din acest motiv, bacauanii veniti sa-si petreaca concediul acasa aleg sa coboare in burta muntelui de sare, sa-si umple plamanii cu aerul tare, sa se plimbe prin galerii si sa faca poze. De aici, pleaca la Slanic Moldova. Autobuzele abia au facut fata, sambata, avalansei de turisti. Oamenii erau dispusi sa stea la coada pentru a ajunge la “orizontul IX”, mai exact la o adancime de 240 de metri, prin tunelul de 3 km. Dupa excursia oarecum apasatoare prin intuneric, urmeaza socul intrarii in aceasta lume a tacerii. Chiar daca nu te afli prima oara in salina, te simti putin pierdut in aceasta imensa catedrala de sare. Vorbele se topesc in spatiile vaste, lasand in urma palide dare
sonore. Prima care iti bucura privirea este Biserica „Sf. Varvara”, luminoasa si mangaietoare. Mai fascinant decat ar fi afara, lacasul imprumuta din vraja salinei si ii adauga inca o picatura prin corul duios al maicutelor, care se aude de undeva, de sus, probabil dintr-un difuzor.
Videoclip la cascada!
Oamenii intra sfiosi in biserica, asculta, se inchina si saruta icoanele, apoi, din prag, fac fotografii si pleaca mai departe. Unii sunt turisti, altii, pacienti. Vin din Pitesti, Galati, Focsani, Bucuresti ca sa se trateze de astm sau de alte afectiun ale cailor respiratorii. “Medicul mi-a recomandat sa-l aduc aici pe Fabian, explica Liliana Muraru, aratandu-ni-l pe fiul ei, un pusti de 6 ani. Am incercat tot felul de tratamente, dar nu au dat rezultate. E prima cura, vom vedea daca va avea efect. Noi speram.” Urmeaza “Muzeul Sarii”, care iti spune povestea mineritului si a ocnei, apoi magazinul de suveniruri, in care abia ai loc sa intri. Turistii gasesc aici icoane, matanii, lumanari, farfurii cu imaginea Salinei Tg. Ocna, dar si prostioare de plastic si lemn. Lacul subteran cu apa sarata, populat de tasnitori in forma de nufar, si cascada in patru trepte – luminata in violet, albastru, rosu – este zona in care “italienii” zabovesc cel mai mult. Se mira, filmeaza, fac comentarii. Vor avea ce arata la intoarcere. “Am venit cu baietii si cu nepoata noastra, Federica, arata Vasile Bucur. Ne place foarte mult, e foarte frumos.”
„Locul este perfect”
“Sunt pentru prima oara aici si va spun, e foarte frumos, mai mult, e interesant”, sustine Eva Farcas. Si Constantin Petrea este extaziat in fata maretiei salinei. “Sigur vom reveni, ne vom aduce si prietenii”, marturiseste barbatul. Sunt prezente toate generatiile: bunici, fii si nepoti. De aceea, locurile de joaca, cu leagane, banci si tobogane gonflabile sunt foarte aglomerate. La fel, zona destinata sportului, cu mese de tenis, de biliard, teren de fotbal. Oamenii sustin ca “locul este perfect”, nimic nu-i lipseste Salinei, nu au nicio idee cum ar putea fi imbunatatit, se simt foarte bine aici si nu-si mai doresc altceva decat ceea ce le ofera acum. Intorsi afara, in soarele amiezii de august, unii ofteaza. In salina, uitasera toate amanuntele suparatoare din care e alcatuita viata lor.
Silvia Patrascanu
