Propoziţia citată a devenit un laitmotiv al întâmplărilor culturale puse la cale în ultimele trei decenii în municipiu şi în judeţ, de vreme ce Vasile Alecsandri şi George Bacovia constituie, fiecare, acel genius loci cu care am ieşit în lume şi faţă de care nicicând nu vom spune că am făcut îndeajuns pentru a-i cinsti. Vorbele ghilimetate îi aparţin lui Gabriel Bacovia, fiul poetului. Alecsandri este „alt simbol al locului” (infra, p. 5).
13 iunie 2023. De ce iunie? De ce 13?
În această zi, la Biblioteca Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, a fost lansată cartea „Întoarceri la Alecsandri. Fragmentarium”, scrisă de Constantin Călin. Editorul (Ionel Rusei, Editura „Babel” a S.C. Docuprint S.R.L. Bacău) şi autorul au dorit să marcheze astfel ziua de naştere a poetului (14 iunie 1818, potrivit mărturiei de mitrică, acceptată de Academia Română în primul rând), numai că unul dintre recenzenţi, Marius Manta, a fost convocat la Botoşani pentru a primi, în ziua de 14 iunie, un important premiu, într-un context eminescian.
O postură „relaxa(n)tă”
A fost una dintre puţinele ocazii când statutul de invitat ne-a scutit de neliniştea celui de organizator de evenimente: BacFest (Adrian Jicu), Colocviile Revistei „Ateneu” (Marius Manta) ori Reuniunile Culturale „Alecsandriada” (subsemnatul). Unica mea contribuţie a fost invitarea Corului „Stephanos” (dirijor, prof. Dumitru Chiuc), al Bisericii „Sfântul Nicolae” Bacău, pentru a deschide şi a închide programul.
Duios Rodica trecea…
Urmaşii coriştilor din perioada interbelică de la aceeaşi parohie (dirijaţi atunci de diaconul, profesorul şi scriitorul Ion Luca) au subliniat muzical dimensiunea universală a lui Vasile Alecsandri (cu piesa „Bardul de la Mirceşti”, pe versuri de Carol Scrob – „De la Dunăre, la Sena,/ Din Carpaţi, la Pirinei…“ –, scrise pentru „bardul latinităţii”) şi pe cea naţională („Purtând cofiţa cu apă rece/ Pe ai săi umeri albi, rotunjori,/ Juna Rodică voioasă trece/ Pe lângă junii sămănători”).
Credibilitate totală
Nu e o noutate: Constantin Călin nu datorează nimic lui „mister Google”. Toată informaţia cuprinsă în cele 187 de pagini este rezultatul conspectării, cu scrisul de mână (rareori a apelat la copii xerox), zecilor de reviste şi cărţi vechi de şi despre Alecsandri, aflate în patrimoniul Bibliotecii Judeţene „C. Sturdza” din Bacău. Cu efort benedictin, încheiat la 3 aprilie 2023 (urma să se interneze într-un spital), a extras enunţuri, sintagme, paragrafe pe care le-a reprodus cu disciplina cercetătorului autentic: autor, titlu, editură, an, pagină sau pp. pentru minimum două pagini. Am urmărit, involuntar, cum de la câteva exemplare din „Viaţa Românească” până la volumele… voluminoase stiva de materiale creştea săptămânal, încât am cerut îngăduinţa lui Adrian Jicu de a fotografia acest laborator ad-hoc. (În câteva minute, pe ecranul din sala de lectură a Bibliotecii Universităţii, cei aproape 80 de participanţi la lansare au putut vedea ceea ce eu tocmai descrisesem.) Vasile-George Puiu l-a aşezat alături de alţi bucovineni: Adrian-Dinu Rachieru, căruia Constantin Călin îi dedică volumul, Traian Cantemir etc., iar Cornel Cepariu l-a fixat drept un reper intelectual pe recentul Cetăţean de onoare al municipiului Bacău.
Un redutabil portretist
Constantin Călin este unul dintre cei mai plini de har portretişti de la noi. De pildă, vorbind despre Elena Negri şi despre Paulina, soţia, i-a recunoscut celei din urmă o sumă de calităţi: „devotament, pricepere, modestie, toleranţă”, „pe care nu le găseşti la soţiile altora, contemporani” (p. 105). Din Polonia, studenta Andreea Anchidin ne va aduce completări.
Alecsandri, printre noi
Adrian Jicu a observat cu îndreptăţire că scriitorul secolului al XIX-lea a devenit, sub pana lui Constantin Călin, „contemporanul nostru”, ceea ce se traduce prin îndemnul la lectură aprofundată şi la comentarii aplicate. Marius Manta i l-a adus alături, în cuvântul său, pe C. Negruzzi: scopul unei publicaţii – îi scria poetul la 1868 – „este de a răspândi iubirea de cetire şi a dezvolta literatura” (p. 51).
Reflexe bacoviene
Au fost anunţate din volumul I al „Dosarului Bacovia” („Agora”, 1999), unde Constantin Călin aşază mottoul: „Tot ce priveşte viaţa unui autor este interesant” (Vasile Alecsandri). Considerată „o coincidenţă” frapantă (C. Călin), observaţia dintr-o scrisoare datată 12/24 iunie 1881 cum că „cuvântul adio vine de se pune pe buze ca o pasăre cu glas amar” (subl. lui C.C.) apare, fragmentar, în „Decor”-ul bacovian: „Cu pene albe, pene negre,/ O pasăre cu glas amar/ Străbate parcul secular…/ Cu pene albe, pene negre”. Eu aş mai observa o bizarerie: 1881 este anul de naştere al lui Bacovia.
Mesaj de la un nonagenar
Valeriu Bogdăneţ, unul dintre primii cititori ai cărţii lansate, a transmis că autorul i-a amintit de profesorul său de la Liceul Militar, Augustin Z.N. Pop, care le cerea să nu fie ispitiţi de prefaţa unei cărţi şi să parcurgă conţinutul cu creionul în mână, după care să se confrunte cu cele evidenţiate de prefaţator.
De nereproşat…
Constantin Călin mă atenţionează: „Vedeţi că la pagina 139, la mijloc, este o virgulă greşită”. Am deschis imediat cartea şi am găsit-o: „Alecsandri [,] a mers la balta…” Este atât de evidentă (între subiect şi predicat), încât nicidecum nu va fi acuzat de ignorarea regulilor gramaticale. Am fost avertizaţi de autor că ultima formă a textului nu a fost verificată, iar vina e de la vreo renunţare la un enunţ explicativ.
…şi de neuitat
Presa locală nota în 1931: „Alecsandri, prin însuşi faptul naşterii sale aici, a făcut celebru Bacăul; în schimb, ce-a făcut Bacăul pentru Alecsandri?”
O privire către public
Impresionant numărul: conducerea Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău şi cea a Facultăţii de Litere, redacţia Revistei „Ateneu”, membri ai filialelor locale ale U.S.R. şi U.Z.P.R., profesori, studenţi, bibliotecari, iubitori de Alecsandri şi admiratori ai scrisului lui Constantin Călin.
Post-scriptum
În chiar ziua lui Alecsandri, 14 iunie, la bustul din holul Facultăţii de Litere, un dublu eveniment: decanul, conf. univ. dr. Brînduşa-Mariana Amălăncei, vicepreşedinta Societăţii Cultural-Ştiinţifice „Vasile Alecsandri” Bacău, i-a acordat lui Gh. Crihan (95 de ani) medalia „Vasile Alecsandri – George Sion”, iar acesta, împreună cu Rita-Diana Iojă, elevă a Colegiului Naţional Pedagogic Bacău (premiată la Concursul Naţional de Creaţie Literară „Alecsandriana”, ediţia 2023), a depus o coroană cu trei grupuri de cifre: 1818 – 2023 – 205.
Foto: Aurel Geangu
