Educația se află într-un impas, întrucât greva generală din sector continuă să-și facă simțită prezența. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au anunțat duminică că protestul lor continuă și că textul Ordonanței de Urgență nr. 53/2023 nu a reușit să le satisfacă revendicările.
Reprezentanții sindicatelor susțin că guvernul și partidele aflate la guvernare trebuie să își asume prin intermediul unui act normativ un articol care a fost eliminat din Legea Învățământului Preuniversitar și care nu a fost inclus în OUG 53/2023. Articolul respectiv prevedea că salariul profesorului debutant ar trebui să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, iar salarizarea întregului personal didactic ar trebui să fie realizată progresiv, ținând cont de funcție, studii, vechime și grad didactic. Lipsa asumării acestui principiu în noua lege a salarizării este interpretată ca o neasumare a guvernului de a aplica măsura menționată mai sus.
Printre nemulțumirile sindicaliștilor se numără și promisiunea guvernului privind aplicarea unei grile ipotetice de salarizare pentru învățământ într-un interval de timp de cel mult trei ani. Aceștia solicită o scurtare a acestui termen, exprimându-și dezacordul față de majorările salariale prevăzute în OUG 53/2023, considerând că sumele alocate sunt insuficiente.
Totodată, reprezentanții sindicatelor susțin că greva nu se rezumă doar la aspectele salariale, ci este și o manifestare în ceea ce privește viitorul educației și percepția societății asupra profesiei de dascăl. Modul în care guvernul și liderii partidelor politice de la guvernare au gestionat evenimentele din ultimele săptămâni ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul acestora față de sistemul educațional. Sindicatul consideră că, după încheierea grevei, autoritățile vor reveni la practicile vechi, continuând să neglijeze investițiile în educație și personalul didactic.
Un alt punct de neînțelegere este legat de creșterea finanțării în învățământ. Degeaba a fost votată în Parlament o lege care prevede alocarea pentru educație a minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat, dacă guvernul nu are de gând să o respecte și amână aplicarea acestui articol, așa cum a fost amânată și alocarea a 6% din PIB pentru Educație timp de peste 10 ani. Sindicatul atrage atenția că, în ciuda dificultăților financiare invocate, guvernul dispune de șase luni pentru a se pregăti și a reforma statul în așa fel încât, începând cu 1 ianuarie 2024, să poată aloca minimum 15% din cheltuielile bugetului consolidat pentru educație.
În final, sindicaliștii subliniază că educația are nevoie de finanțare și solicită guvernanților să își schimbe discursul și să își asume că educația va fi o prioritate națională începând de azi. Reprezentanții sindicatelor transmit că nu doresc să fie certați sau trimiși la clase, ci își doresc un dialog constructiv și un angajament real pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ.