Specificul religiei creştine este credinţa într-un Dumnezeu în trei persoane. Cultul suprem al religiei începe printr-o invitaţie care poartă amprenta credinţei – Harul Domnului nostru Isus Cristos, dragostea lui Dumnezeu (Tatăl) şi împărtăşirea Duhului Sfânt să fie cu voi toţi – invitaţie de a participa la har şi la dragoste în unitatea Duhului, a sufletului şi a tuturor bucuriilor sfinte.
Biserica a înfiinţat sărbătoarea Preasfintei Treimi pentru a pătrunde misterul Botezului şi pentru a-l avea la inimă (Sailer). Este posibil. Când am fost botezaţi ne-am comportat după legea naturală a fiinţelor care nu cuvântă, deşi am primit harul care ne face copii ai Tatălui, fraţi ai lui Cristos şi temple vii ale Duhului Sfânt. Acum, devenind conştienţi de acest adevăr, aprofundându-l, să putem spune cu sfânta Elisabeta a Sfintei Treimi: Eu am aflat cerul pe pământ, deoarece cerul este Sfânta Treime, iar Sfânta Treime se află în inima mea. Citim în viaţa sfântului Francisc de Sales că pe când era copil şi părinţii l-au conştientizat de acţiunea Botezului din sufletul său, a adunat un grup de prichindei cu care se juca şi i-a dus în biserică la cristelniţă, unde le-a ţinut o cuvântare şi le-a arătat locul sfânt, zicându-le: Aici am devenit copii ai lui Dumnezeu, cu dreptul de a moşteni împărăţia cerului. Apoi, cu Francisc în frunte, au sărutat cristelniţa de piatră şi au spus cu multă evlavie: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în semn de recunoştinţă.
Dat fiind faptul că Dumnezeu este iubire (1In 4,8), esenţa sa, natura nu se poate concepe decât în trei persoane, căci: iubirea numai faţă de sine este egoism. Un Dumnezeu într-o persoană ar fi Dumnezeul noetic al lui Platon, închis în sine şi retras în alte sfere intangibile. Iubirea numai în doi este generatoare de gelozie. Un Dumnezeu din două persoane ar însemna o dualitate antagonistă şi lumea a perceput această dualitate ca într-un zeu al binelui şi un altul al răului într-o luptă veşnică pentru supremaţie. Fiindcă numai iubirea care rodeşte la acelaşi nivel cu sine este perfectă, de aceea numai un Dumnezeu în trei persoane este desăvârşit în unitatea naturii.
Nu ştiu în ce măsură m-aţi înţeles sau nu, dar sunt sigur că m-au înţeles numai acei care s-au hotărât să trăiască noua poruncă a lui Isus: Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii (In 15,17).
Pr. Richardo-Dominic Baciu