Ministerul Sănătății limitează accesul în spitale: Lista afecțiunilor care necesită spitalizare de zi crește considerabil

Ministerul Sănătății a adoptat o serie de măsuri drastice pentru a reduce numărul de pacienți internați în spitale, prin intermediul unei modificări a Contractului-cadru. Astfel, o nouă listă extinsă de afecțiuni a fost introdusă, impunând necesitatea rezolvării rapide a acestora în unitățile sanitare, prin intermediul spitalizării de zi, inclusiv intervenții chirurgicale.

Conform National.ro, noul proiect al Contractului-cadru de asigurare a serviciilor medicale, disponibil pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aduce schimbări semnificative în sistem. În primul rând, se iau măsuri pentru reducerea drastică a numărului de pacienți internați în spitale, deși unitățile sanitare funcționează la capacitate redusă de aproximativ doi ani.

Ministerul Sănătății dorește să evite cheltuielile suplimentare cu bolnavii și, în acest sens, a decis să extindă lista afecțiunilor medicale care vor fi tratate obligatoriu prin intermediul spitalizării de zi. Această listă cuprinde o varietate de afecțiuni, inclusiv intervenții chirurgicale. Durata maximă a spitalizării de zi va fi de 12 ore pe vizită (zi), cu excepția situațiilor de urgență și a altor cazuri justificate de medicul curant în fișa de spitalizare de zi, care necesită o durată mai scurtă de 2 ore pe vizită (zi). Toate serviciile medicale și procedurile chirurgicale vor fi acordate în intervalul orar specificat în fișa de spitalizare de zi, iar serviciile care nu respectă acest program nu vor fi decontate. Potrivit proiectului Contractului-cadru, criteriile de internare în spitalizare de zi includ urgențele medico-chirurgicale care necesită supraveghere medicală de până la 12 ore și cazurile în care diagnosticul și tratamentul nu pot fi efectuate și monitorizate în ambulatoriu.

Pe lista celor 115 afecțiuni care vor fi tratate în regim de spitalizare de zi se regăsesc condiții precum insuficiența (valva) aortică, cardiopatia aterosclerotică a arterei coronariene native, tumora tiroidă cu evoluție imprevizibilă și necunoscută, boala pulmonară obstructivă cronică cu exacerbare acută nespecificată, pneumonia virală nespecificată și tiroidita autoimună. În ceea ce privește intervențiile chirurgicale, lista cuprinde 142 de proceduri, printre care dezobstrucția tractului urinar superior, hernia epigastrică, cura chirurgicală a tumorilor benigne ale laringelui, terapia chirurgicală a apendicitei cronice, rezecția endoscopică vezicală, terapia chirurgicală a fimozei, chirurgia varicelor și rinoplastia posttraumatică.

O altă categorie importantă din noul Contract-cadru este cea a serviciilor medicale care necesită închiderea fișei de spitalizare de zi după finalizarea vizitei/vizitelor necesare pentru finalizarea tratamentului. Această listă cuprinde 109 puncte, printre care se numără monitorizarea pacienților cu durere cronică severă generată de boli cronice progresive, inițierea terapiei antialgice la pacienții cu durere severă, diagnostic și/sau stadializare cu proceduri de înaltă performanță în tumori digestive, terapie imunosupresivă în boala cronică renală, monitorizarea prin Angio CT periferic a pacienților cu stent periferic, bypass periferic sau în urma unei proceduri de angioplastie periferică, precum și monitorizarea și tratamentul colagenozelor: poliartrita reumatoidă, lupus eritematos sistemic, dermato-polimiozită, sindrom Sjogren, vasculite sistemice, sclerodermie sistemică, spondilită anchilozantă și artropatie psoriazică.

Una dintre cele mai semnificative schimbări impuse de noile regulamente este introducerea unei liste de servicii medicale standardizate care vor fi acordate doar în regim de spitalizare de zi și care vor fi decontate numai dacă sunt efectuate toate serviciile obligatorii. Aceasta înseamnă că internările de zi vor fi programate, iar serviciile care nu respectă programarea nu vor fi decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Având în vedere că fiecare dintre cele 82 de afecțiuni incluse în această listă necesită investigații medicale complexe, este necesară o programare prealabilă. De exemplu, pentru depistarea și controlul factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare, pacienții trebuie să efectueze consultații de specialitate în cardiologie, analize de sânge (glicemie, hemoglobina glicată, colesterol seric total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride serice, creatinină, acid uric, TGO, TGP), EKG de repaus 12 derivații, ecografie cardiacă, ecografie vasculară (artere), calcularea riscului cardiovascular pe baza modelului heartscore, precum și să primească educație în domeniul prevenției cardiovasculare și să efectueze Angio CT.

Prin aceste măsuri, Ministerul Sănătății își propune să reducă numărul de internări și să direcționeze resursele și capacitatea spitalelor în mod eficient. Cu toate acestea, schimbările impuse de noul Contract-cadru au generat îngrijorări și controverse în rândul pacienților și profesioniștilor din domeniul sănătății.

Reducerea accesului la spitalizare și necesitatea programării prealabile pentru internările de zi au ridicat preocupări cu privire la posibile întârzieri în acordarea serviciilor medicale și tratamentului adecvat. De asemenea, pacienții se confruntă cu necesitatea de a efectua mai multe analize și investigații complexe într-un interval de timp limitat, ceea ce poate genera inconveniente și presiune suplimentară asupra sistemului medical.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătății susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor și pentru a îmbunătăți accesul la serviciile medicale pentru pacienții cu afecțiuni mai puțin severe sau care pot fi tratate în regim de ambulatoriu. Prin concentrarea resurselor pe cazurile cu adevărat urgente și prin încurajarea tratamentului în regim de zi, se urmărește reducerea perioadelor de așteptare și creșterea eficienței sistemului de sănătate.

Noul Contract-cadru se află în faza de proiect și este supus dezbaterii publice și consultărilor cu profesioniștii din domeniul medical și societatea civilă. Este posibil ca unele modificări să fie aduse în urma acestor consultări înainte de a fi implementat oficial.

În concluzie, prin aceste schimbări majore propuse în Contractul-cadru, Ministerul Sănătății dorește să reducă numărul de internări și să direcționeze pacienții către tratamentul în regim de spitalizare de zi, în încercarea de a eficientiza sistemul medical și de a asigura accesul prioritar pentru cazurile urgente. Cu toate acestea, noile reguli au generat îngrijorări și necesită o evaluare atentă a impactului asupra pacienților și sistemului de sănătate în ansamblu.