Crescătorii de animale se plâng deja că recenta măsură de ieftinire a laptelui îi va aduce efectiv „la sapă de lemn”. Pentru că măsura nu va fi aplicată cum se cuvine de rețelele comerciale sau, dacă se va opera, se vor face presiuni asupra furnizorilor de materie primă să scadă și ei prețurile de livrare.
Fermierii crescători de vaci cu lapte au acuzat permanent că li se impun prețuri mici, iar laptele se vinde, la poarta fermei, mai ieftin chiar decât apa. Or, mai spun ei, și fermele zootehnice au cheltuieli, semnificative cu atât mai mult cu cât în general inflația face ravagii.
Dar, tot fermierii atrag atenția că marja de profit la procesatori este de 2-5%, deci le va fi incomod să mai taie 10% din preț. În plus, reducerea de preț va fi aplicată numai laptelui de consum din România. E, astfel, concurență neloială față de laptele fără lactoză sau față de laptele intracomunitar. „A făcut cineva un studiu de impact? De ce 10% la mine și 10% la tine? De ce nu 15%, de ce nu 19%? A fost ANAF și a făcut vreun calcul? Poate 10% îi duce pe unii sub costurile de producție” – mai spune și reprezentantul Asociației Patronale Române din Industria Laptelui.
O soluție mai la îndemână decât acordurile voluntare de reducere a prețurilor – crede reprezentantul procesatorilor -, ar fi fost impunerea unei limite a adaosului comercial care poate fi practicat în piață.
Interesantă este și statistica Uniunii Europene din acest domeniu. Prețul laptelui plătit fermierilor a crescut permanent în anul 2022, în UE. În primele trei luni din 2023, însă, acesta a tot scăzut și a ajuns la 51,8 euro pe suta de litri, de la 58,3 euro în decembrie trecut.
Se pare că aceste prețuri se vor scălda în continuare în lapte dulce la cei care îl scot la raft.
