Dupa cum se vede, orașul era amplasat mai mult pe malul Negelului decât pe al Bistriței, orașul (Stadt) fiind mai mult un târg cu dughete înșirate de-a lungul străzii centrale. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus între 1756 și 1763, trupele austriece au simțit acut lipsa unor hărți precise.
Ca urmare feldmareșalul Leopold Josef von Daun i-a propus suveranei Maria Terezia a Austriei, în 1764, să ordone ofițerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate țările componente ale Imperiului. Ridicarea topografică iozefină, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea.
Au fost cartografiate nu doar teritoriile imperiului ci și ale unor țări din jur, așa se face că există și hărți ale zonelor din Moldova și Muntenia. Harta din care face parte și zona Bacăului a fost realizată între 1788–1790. Această cartografiere a fost numită „Prima ridicare topografică”, întrucât au mai urmat două.
Țările Române au fost cartografiate mult mai precis la mijlocul secolului XIX, iar modificările față de finele secolului XVIII sunt spectaculoase si vom reveni asupra acestora
