Consiliul Național Secuiesc a trimis o petiție către Guvern prin care solicită începerea negocierilor privind statutul Ținutului Secuiesc cu reprezentanții legitimi ai poporului secuiesc. Petiția a fost adoptată vineri, în timpul evenimentelor dedicate Zilei Libertății Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureș, conform alba24.ro.
Petiția cere, de asemenea, „egalitate deplină și efectivă pentru toți locuitorii Ținutului Secuiesc” și „autonomie pentru Ținutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”. Ținutul Secuiesc cuprinde zone din județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț.
Autonomia ar cuprinde fostul teritoriu al „scaunelor secuiești”, desființate la 1876: o mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș, plus câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget).
Petiția afirmă că autonomia Ținutului Secuiesc nu lezează suveranitatea României și nu este în contradicție cu Constituția. Regiunea autonomă ar avea organe de conducere democratic alese, ar exercita competențele autoadministrării și ar dispune de anumite competențe publice delegate de stat.
Petiția subliniază că România s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 a Consiliului Europei și că articolul 11 al acesteia face referire la doleanțele exprimate de manifestanți. În plus, autonomia Ținutului Secuiesc ar reprezenta dreptul și capacitatea efectivă a colectivității majoritare autohtone a Ținutului Secuiesc de a dispune de prerogativele de autoadministrare și de unele prerogative de drept public.
Cu toate acestea, statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.